D.Tselenghidis - răspuns indirect la scrisoarea Mitropolitului de Pergam

10 octombrie 2009

A DOUA SCRISOARE A PROFESORULUI TSELENGHIDIS
CĂTRE SFÂNTUL SINOD

(UN RĂSPUNS INDIRECT LA SCRISOAREA MITROPOLITULUI DE PERGAM[1])


D.Tselenghidis

Către Sfântul Sinod al Bisericii Greciei
Ι. Γενναδίου 14
115 21 Αθήνα

          Notificare: Către toţi ierarhii Bisericii Greciei

Preafericite Sfinte Preşedinte,

Înalt Preasfinţiţilor Arhierei,

         
          Prin scrisoarea din 10.09.2009, m-am adresat Dumneavoastră, conform rânduielii canonice a Bisericii noastre, pentru a Vă expune ca ultim membru al ei punctul meu de vedere asupra Dialogului Teologic Bilateral în discuţie, ce va avea loc între ortodocşi şi romano-catolici în Cipru, în octombrie anul curent.
          Cu uimire însă m-am încredinţat că anumite persoane ecleziastice, care nu aparţin Bisericii Greciei şi conduc Comisia Dialogului Teologic mai sus numit, s-au resimţit în mod deosebit şi una dintre ele a trecut în mod inutil la distorsionarea adevărului pe care l-am exprimat. Mai precis, cererea mea rezonabilă şi evidentă de a hotărî sinodal Biserica Greciei asupra temei care se va dezbate în Cipru, a fost prezentată distorsionat. S-a susţinut cum că eu –chipurile - „strig că Ortodoxia este în pericol, deoarece Întâistătătorii care o păstoresc nu împărtăşesc părerea mea”. Cu siguranţă cele pe care le-am susţinut atunci sunt expuse în scris înaintea Voastră, precum şi toate câte susţine reclamantul. Aş fi putut desigur să-mi expun opiniile în ziare, în periodice şi în mijloacele de comunicare în masă. Dar evident din motive ecleziologice am dorit să mă adresez Dumneavoastră, după cum prevede rânduiala ecleziastică.
          Având desăvârşită încredere fiască în Duhul discernământului care vă însufleţeşte, las iubirii Voastre să distingeţi care este în ultimă instanţă adevărul. Însă pentru a evita unele posibile răstălmăciri, sunt dator pentru încă o dată să ofer smerit explicaţiile plauzibile de mai jos concentrându-mă pe esenţa temei:.
1.    Cauza trimiterii scrisorii mele din 10.09.2009.
          În scrisoarea amintită  mai sus explicam de ce v-am trimis-o. Adică: luând legătura cu unii arhierei pentru a afla „dacă Biserica Greciei a dezbătut sinodal şi a luat o poziţie vizavi de Dialogul Teologic Bilateral în discuţie referitor la primatul papal, mi-au răspuns că nu cunoşteau întreaga problematică. Astfel, am considerat util să vă scriu”, pe de-o parte, şi ei înşişi mi-au propus să mă adresez Dumneavoastră, dar şi eu personal am simţit-o ca pe o datorie ce-mi revine.
          Este adevărat că mi-a provocat o profundă neplăcere acest fapt, că ierarhii noştri nu cunoşteau cele ce se întâmplă. Aşadar, m-am întrebat de ce unii îi ţin pe arhierei în ignoranţă şi de ce nu revendică informarea sinodului şi hotărârea lui în teme atât de serioase ale Bisericii întregi.

2.    Cererea mea.
          După cum V-aţi încredinţat, cererea mea, care a fost depusă înaintea Dumneavoastră, era foarte precisă. Cu alte cuvinte, în legătură cu Comisia Mixtă Internaţională asupra Dialogului Teologic dintre ortodocşi şi romano-catolici în Cipru, în mod esenţial, am amintit că rânduiala canonică a Bisericii impune:
a) tema să fie adusă la cunoştinţă respectabililor noştri ierarhi.
b) tema să fie supusă dezbaterii Sfântului Sinod al Ierarhiei Bisericii Greciei, pentru a fi discutată; în baza planului (proiect)  existent al Comisiei, Ierarhia să ia o poziţie şi să emită propunerea sa sinodală.
       Şi, în final,
c) reprezentantul Bisericii Greciei să ducă în Cipru poziţia ei sinodală, iar  el însuşi să se mişte în cadrele hotărârilor acesteia.
          Aceasta a fost unica mea cerere mai elaborată, conform cu ecleziologia şi rânduiala canonică a Bisericii noastre. M-am încredinţat însă cu uimire că „cercurile” cunoscute, care conduc Dialogul Teologic, dar nu aparţin Bisericii Greciei, în loc să se bucure şi să laude un simplu credincios care respectă rânduiala canonică a Bisericii şi cere ca aceasta să fie pusă în aplicare printr-o poziţie sinodală a Bisericii Greciei, s-au dedat la o luptă de descurajare a împlinirii acestei cereri. Au intervenit în treburile interne ale Bisericii Greciei folosind argumente mincinoase cu o dispoziţie calomniatoare la adresa mea, susţinând că – chipurile, sunt indiferent şi – în consecinţă – nu mă supun actelor sinodale (semnate) ale Întâistătătorilor Bisericilor, sau că – chipurile - strig că Ortodoxia este în pericol, deoarece Întâistătătorii ce o păstoresc nu împărtăşesc opinia mea. Din nefericire, toate acestea ei le spun în clipa în care eu cer ca ierarhii Bisericii noastre să hotărască în mod sinodal.
         Aşadar, în mod rezonabil mă întreb referitor la poziţia lor: toţi aceia care mă judecă au limitat metodologia Dialogului Teologic doar la nivelul Întâistătătorilor? De aceea arată o astfel de reacţie doar la cererea unui simplu credincios, care cere ca Biserica să se exprime sinodal? Aceia care vorbesc despre ecleziologie şi pun ca temă a dialogului teologic ecleziologia, învinovăţesc credinciosul care acţionează ecleziologic şi care cere punerea în practică a acestei ecleziologii de către Biserica sa, deoarece doreşte ca arhiereii să fie informaţi şi să hotărască în consecinţă în mod sinodal? Cum se explică atâta frică pentru deplina punere în aplicare şi funcţionare a instituţiei sinodale a Bisericii? Doresc cumva în locul acestuia (a Sinodului) vreun oarecare „sistem al Întâistătătorilor”?
         Până în prezent au avut loc zece întruniri ale Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialog Teologic (în Patmos-Rodos, în Monaho, în Hania, la Bari, la Noul Valaam, la Freissing, la Balamand, la Baltimore, la Belgrad şi la Ravenna). Când temele acestor întruniri ale Comisiei Mixte Internaţionale au fost puse în atenţia Corpului Ierarhiei Bisericii Greciei, pentru a lua o poziţie faţă de ele în mod sinodal? Când reprezentantul Bisericii Greciei a participat la întrunirile Comisiei Mixte Internaţionale având în minte şi în mâinile sale hotărârea sinodală a Bisericii sale, pe care a reprezentat-o şi a expus-o? Dar, dacă pentru vreuna din aceste întruniri nu a existat o hotărâre sinodală, care hotărâre a reprezentat-o şi a expus-o reprezentantul Bisericii Greciei? Dacă însă astfel stau lucrurile şi arhiereii noştri se află în necunoştinţă de toate câte s-au întâmplat, cum se mai susţine că dialogul se desfăşoară nu prin acţiunile anumitor persoane sau Biserici, ci prin hotărârile - fără excepţie - ale tuturor Bisericilor Autocefale şi Autonome? 
Preafericite Sfinte Întâistătător al Bisericii noastre,

Înalt Preasfinţiţilor Arhierei,

          Ca un smerit membru al Bisericii Greciei, nici nu învinovăţesc pe nimeni, nici mult mai mult nu vreau să-mi impun opinia mea personală. Singurul lucru, asupra căruia arăt interes, este hotărârea sinodală a Ierarhiei Bisericii noastre asupra întrunirii Comisiei Mixte Internaţionale în Cipru. Pentru mine aceasta este în mod esenţial ceea ce cer. Părerile persoanelor care conduc Dialogul, dar şi ale Întâistătătorilor Bisericilor, îmi sunt respectabile doar ca păreri personale şi nu ca păreri care sunt împărtăşite de întregul Bisericii. De aceea, voi şi aştepta smerit ca Biserica noastră să se exprime în Duhul Sfânt, sinodal şi liber, referitor la întrunirea din Cipru, şi nu sub stări de presiune pe care le creează anumiţi factori, care nu aparţin Bisericii noastre Locale. Aceşti factori, în timp ce pe de-o parte arată că sunt deranjaţi, când reclamăm luarea unei hotărâri sinodale, pe de altă parte, indirect, dar evident, ne dau impresia că vor să impună linia lor directoare.
          Permiteţi-mi să închid scrisoarea mea cu adevărul ecleziologic subînţeles. Biserica Ortodoxă este aceea pe care o mărturisim în Simbolul Credinţei drept „Una, Sfântă, Sobornicească şi Apostolească Biserică”. Biserica Greciei este autocefală şi va trebui în mod liber şi neinfluenţată să se exprime sinodal.


Cu profund respect,
sărut dreapta Dumneavoastră,
Dimitrios Tselenghidis,
Profesor al Facultăţii de Teologie din cadrul Universităţii Aristotelice.
P.S.: Sunt la dispoziţia respectabilei Ierarhii pentru orice explicaţie.


(traducere din greacă: ierom. Fotie; sursa: http://orthodoxia-pateriki.blogspot.com/)



[1] Mitropolitul Ioan Zizioulas de Pergam nu aparţine Bisericii Greciei, ci Tronului Ecumenic de la Constantinopol, deci scrisoarea nu i se adresează. În ea însă profesorul de dogmatică face trimitere la distorsionarea adevărului şi calomniile sus-numitului mitropolit (n.tr.).

Mitropolitul de Pergam, Ioannis Zizioulas

0 comentarii:

Comentarii recente

"Cuvintele noastre ortodoxe sunt ca armele care îi apără pe ai noştri şi îi lovesc pe eretici. Aceste cuvinte nu îi lovesc pentru a-i doborî, ci pentru a-i ridica după ce au căzut. Acesta este scopul luptei noastre: să îi ajutăm şi pe vrăşmaşii noştri să se mântuiască." (Sf. Ioan Gură de Aur).

  © Blogger template Writer's Blog by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP