CU GÂNDUL LA BETHLEEM…

CU GÂNDUL LA BETHLEEM…

Astăzi facem Odovania sărbătorii Naşterii Domnului, însă fraţii noştri ortodocşi din Patriarhia Ierusalimului, dar şi din alte Patriarhii, sunt încă în post şi se pregătesc să înceapă înainte-prăznuirea înnomenirii Cuvântului. Gândul mă poartă spre Sfântul Betleem, Betleemul Iudeii. Cetatea care a trasat odată pentru totdeauna drumul umanităţii. Numele ei în ebraică Bethlehem, înseamnă “Casa pâinii”, “Pâinea vieţii”. După cum se menţionează în Evanghelia după Matei (2,1) şi în cea după Luca (2, 1-15), aici este locul naşterii lui Iisus. Betleemul se mai numeşte şi Efratha, precum şi Betleem-cetatea lui David pentru a se distinge de cetatea omonimică Betleem din sudul Galileii. Betleemul Iudeii se schimbă substanţial în veacul al IV-lea, atunci când Sfânta Elena a ridicat între anii 327-333 deasupra Peşterii Naşterii lui Hristos măreaţa bazilică existentă şi astăzi. Acest mic şi neînsemnat sat s-a transformat într-un important centru de pelerinaj. 

Basilica Naşterii

Interiorul bazilicii se păstrează în forma iniţială. Bazilica are cinci nave, iar navele se despart prin patruzeci de stâlpi monolitici de tip corintic. Stâlpii înfăţişează diferiţi sfinţi ai Bisericii Răsăritene. Pe unul din stâlpii din stânga intrării în Sfânta Peşteră l-am remarcat pe Sfântul Ioan Gură de Aur şi cu uimire am observat împreună cu alţi pelerini icoana frescă a “Mandilion”-ului în care Mântuitorul “este viu”, şi zic asta, deoarece “cu ochii noştri am văzut” pe Cuvântul vieţii în sfânta Sa icoană clipind; iar lucrul acesta este observabil tuturor închinătorilor Bazilicii. 

 Cea mai mare parte a Peşterii Naşterii este săpată în stâncă natural, în rest fiind zidită.

În vremurile vechi, Sfânta Peşteră unde S-a născut Hristos era acoperită cu o clădire octogonală, iar închinătorii puteau să vadă în interior printr-o deschizătură central. Pardoselile bazilicii şi ale octagonului erau împodobite cu mozaicuri multicolore. Octagonului i-a urmat Sfântul Altar în trei abside sub care se află Sfânta Peşteră. În zidul vestic al narticii care dădea spre curte, era un mozaic cu reprezentarea Naşterii lui Hristos şi a Închinării Magilor.

Conform tradiţiei, perşii, când au năvălit în 614 în Palestina sub conducerea lui Cosroes, au protejat Biserica Naşterii, pentru că au recunoscut în mozaicul narticei pe cei trei magi persani aducând darurile lor dumnezeiescului Prunc. După ocuparea ţării de către arabi în 638 şi pactul lui Omar, creştinii şi musulmanii au trăit în armonie în Betleem, pentru că cei din urmă Îl cinsteau pe Hristos ca pe un profet şi o respectau pe Maica Domnului. În 1250 dinastiei aghiuvizilor din Egipt îi urmează mamelucii. Au loc o mulţime de prigoane şi de necazuri pentru majoritatea creştină a oraşului, iar în perioada ocupaţiei otomane începe o luptă aprigă între catoloci şi grecii ortodocşi pentru ocuparea Bisericii Naşterii şi a Sfintei Peşteri. În 1757 prin porunca sultanului Osman al III-lea Patriarhia elin-ortodoxă a Ierusalimului recâştigă deplin Biserica şi Peştera Naşterii şi încearcă să le păstreze în jurisdicţia ei de multe ori cu multe eforturi şi sacrificii.

Aşa s-a întâmplat şi alaltăieri, când părinţii aghiotafiţi (din Obştea Sfântului Mormânt) au venit să facă curăţenie în Bazilica Naşterii. 

Iată comunicatul Patriarhiei în traducerea noastră:

“Conform vechiului Regulament (status-quo) în vigoare pentru Sfintele Locuri, în Bazilica Naşterii din Bethleem se face curăţenie (generală) o dată pe an la o dată hotărâtă împreună, cu puţin înainte de sărbătoarea Naşterii Domnului a ortodocşilor, de către cele trei comunităţi creştine mai mari, adică a grecilor ortodocşi, a franciscanilor şi a armenilor.

          Modul acestei curăţenii este hotărât de Regulamentul de Pelerinaj în vigoare, întărit de acorduri bilaterale şi internaţionale. În baza acestui regulament, fiecare comunitate curăţă doar spaţiile proprii, iar cele trei comunităţi curăţă împreună spaţiile comune.

          De menţionat că în bazilică au drepturi de proprietate şi de rugăciune doar ortodocşii, prin urmare şi cel la curăţenie. Franciscanii şi armenii au drepturi de rugăciune în peştera Naşterii împreună cu ortodocşii. Armenii au dreptul de a se ruga în paraclisul care se află în dreptul uşii nordice a peşterii.

          Respectarea desăvârşită a prevederilor Regimului de Pelerinaj contribuie la coexistenţa armonioasă a comunităţilor creştine la Preasfintele Locuri de Închinare fără tensiuni, disensiuni şi conflicte.

          În speranţa respectării regimului în vigoare părinţii aghiotafiţi au purces aproape din toate hotarele jurisdicţiei Patriarhiei Ierusalimului în Bethleem marţi, 16/29 decembrie 2009, şi au început împreună cu franciscanii şi cu armenii curăţenia anuală.

            În paraclisul folosit de armeni, în nava sud-estică a bazilicii, sunt definite cu exactitate şi minuţiozitate limitele jurisdicţiei, drepturile de proprietate şi drepturile de curăţenie ale ortodocşilor şi ale armenilor. Tavanul acestui paraclis îl curăţă ortodocşii, iar pardoseala armenii. Dincolo de alte dificultăţi, pe care le provoacă aproape în fiecare an în acest paraclis armenii ortodocşilor, anul trecut au încercat foarte insistent să-i împiedice pe ortodocşi să aşeze conform regimului scara lor pentru curăţarea tavanului la răsărit, la apus şi la nord. 

          În urma repetatelor discuţii din decembrie trecut, în urma protestelor grecilor ortodocşi şi în urma intervenţiei Autorităţii Palestiniene, a hotărârii şi dispoziţiei  personale ale preşedintelui, domnului Mahmud Abas Abu Mazen, s-a propus de către Ministrul Autonomiei Palestiniene, grecul ortodox Zighiad Il-Badak din Bethleem, un acord care defineşte modul curăţeniei tavanului şi a paraclisului respectiv, acord ce a fost semnat de către reprezentanţii celor trei comunităţi din Bethleem: grec-ortodoxe, franciscane şi armene. Anul acesta, când ortodocşii au aşezat scara lor, ca să înceapă curăţenia, clericii armeni au refuzat să plece din paraclis, aşa cum hotărăşte acordul şi să rămână doar trei. Numărul acesta a fost hotărât spre evitarea vreunui conflict care să implice  multe persoane. Acordul mai hotărăşte rămânerea doar a trei clerici greci ortodocşi, atunci când fac curăţenie armenii. 

          Grecii ortodocşi, în prezenţa pe toată durata curăţeniei a Preafericitului Teofil al III – lea, Patriarhul Ierusalimului, au cerut de la Ministrul Autonomiei Palestiniene de faţă, domnul Zighiad Il-Badak, care este şi redactorul acordului, şi de asemenea de la poliţia palestiniană, aplicarea strictă a acordului, nici mai mult, nici mai puţin.

 Arhim. Filotheos şi p. Ioanichie curăţând tavanul paraclisului, P. Irinarhos exercitând dreptul său de a curăţa poarta nordică a Sfintei Peşteri

          Timp de o oră armenii au refuzat să plece. Domnul ministru Zighiad Il-Badak şi şeful poliţiei palestiniene în Bethleem au arătat fermitate în ceea ce priveşte aplicarea acordului. Ortodocşii până la orele după-amiezii de marţi au insistat cerând respectarea dreptului lor, cunoscând tactica armenilor de a crea în mod ilegal conflicte de pelerinaj, cu scopul de a câştiga drepturi.

          Ca urmare a acestei situaţii bazilica a rămas închisă pentru pelerini. Aceşti pelerini, de nevoie, din cauza curăţeniei continue şi prelungite, au rămas în curte fără să poată intra.

          În această perioadă de timp Preafericitul Teofil al III – lea, Patriarhul Ierusalimului, în prezenţa consulului Greciei în Ierusalim, domnul Panaghiotis Poulea, a avut o convorbire telefonică personală cu Ministrul de Externe al Greciei asupra temelor Elenismului Emigrat, domnul Spiridonos Kuveli, denunţând această situaţie şi cerând intervenţia conducerii greceşti către domnul preşedinte Abu Mazen.

După multe încercări ale noastre şi ale reprezentanţilor Autonomiei Palestiniene, s-a căzut de acord ca noi, ortodocşii, să aşezăm scara pentru curăţenie după cum s-a şi întâmplat cu condiţia de a rămâne în paraclis opt preoţi slujitori din fiecare parte. 

          Preoţii armeni au refuzat să iasă şi au început să se adune din ce în ce mai mulţi în colţul paraclisului. Noi, ortodocşii, presimţind intenţiile armenilor, am adus la cunoştinţă în timp util poliţiei să nu-i lase în interior. În timp ce slujitorul nostru, părintele arhimandrit Filotheos s-a urcat pe scară şi a început să măture, armenii au spart lanţul poliţiei, au lovit poliţişti, au lovit slujitorii noştri, i-au rupt două degete ieromonahului Matei, l-au rănit în omoplat pe ierodiaconul Athanasios, au rănit la gât pe părintele arhimandrit Aristovoulos, care a suferit un şoc encefalic, apoi pe părintele arhimandrit Dimitrios şi pe epitropul patriarhal din Katar, părintele arhimandrit Makarios şi au lovit şi pe alţi slujitori cu scaune, cozi de mătură şi mopuri şi au dărâmat scara de aluminiu pentru curăţenie.  

Egumenul armean, principalul agitator şi responsabil pentru incident

          În urma acestora au ajuns forţe speciale mai puternice ale poliţiei (MAT) şi au creat un lanţ între noi, ortodocşii, şi armeni spre evitarea unei ciocniri mai violente. 

Armenii refuzând să plece aşa cum prevede acordul semnat

          Această atmosferă anormală a ţinut multă vreme, până ce forţele speciale ale poliţiei s-au impus asupra armenilor, i-au îndepărtat, iar noi, ortodocşii, am pus din nou scara şi, exercitându-ne dreptul nostru, am curăţat absida paraclisului, precum şi spaţiile superioare dintre bârne, a căror curăţare ne aparţine nouă, ortodocşilor, conform Regimului de Pelerinaj.

          Patriarhia Ierusalimului protestează energic pentru repetatul şi  inadmisibilul comportament al armenilor referitor la Locurile de Închinare şi îi denunţă local şi internaţional ca pe nişte provocatori de conflicte, probleme, confuzie şi dezordine la Preasfintele Locuri de Închinare, desigur, înaintea sărbătorilor Naşterii Domnului şi în pofida bunei dispoziţii manifestate, a disponibilităţii şi a înţelegerii ortodocşilor”.

                                                 

Monahul Leontie