tag:blogger.com,1999:blog-49346834680945993132024-03-04T22:59:18.633-08:00Sf. Maria Magdalenacea întocmai cu ApostoliiOrthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.comBlogger224125tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-66202200151308438162013-01-01T03:08:00.006-08:002013-01-01T03:10:48.836-08:002013, să începem!<h2 style="text-align: center;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="background-color: white; color: red; font-size: small; line-height: 14px;">GÂNDURI...</span></span></h2>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="background-color: white; color: red; font-size: large; line-height: 14px;"><br /></span></span></div>
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="background-color: white; color: #333333; line-height: 14px;"><br /></span></span>
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="background-color: white; color: #333333; line-height: 14px;">Iertați tuturor, fiți împăcați cu toții, dar mai ales cu voi înșivă! Puneți început bun și încercați să fiți alături de persoanele dragi, cel puțin în aceste momente. Fiți veseli, bucurați-vă!</span></span><br />
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="background-color: white; color: #333333; line-height: 14px;"><br /></span></span>
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="background-color: white; color: #333333; line-height: 14px;"> </span><span style="background-color: white; color: #333333; line-height: 14px;">Îmi doresc să aveți un nou an binecuvântat! Îmi doresc să ne vedem și revedem cu bine! Îmi doresc să aveți parte de cel puțin fericirea pe care o am eu, să fiți înconjurați și să aveți alături oameni extraordinari. </span></span><br />
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="background-color: white; color: #333333; line-height: 14px;">Însă cel mai mult, acestea trei îmi doresc: ”credinţa, nădejdea şi dragostea”.</span><span style="background-color: white; color: #333333; line-height: 14px;"> </span></span><br />
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="background-color: white; color: #333333; line-height: 14px;"><br /></span></span>
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="background-color: white; color: #333333; line-height: 14px;">Zâmbete colorate și o îmbrățișare uriașă!</span></span><br />
<span style="font-family: Helvetica Neue, Arial, Helvetica, sans-serif;"><span style="color: #333333;"><span style="line-height: 14px;"><br /></span></span><span style="background-color: white; color: #333333; line-height: 14px;">La mulți ani, tuturor! </span></span><br />
<br />
<br style="background-color: white; color: #333333; font-family: 'lucida grande', tahoma, verdana, arial, sans-serif; font-size: 11px; line-height: 14px;" />
<br />
<br />
<br />Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-36814847416615533692012-09-29T13:39:00.000-07:002013-06-29T04:31:17.154-07:00Primul sfert de veac trecut! :)<h2 style="text-align: center;">
<span style="color: red;"><b>Primul sfert de veac trecut!</b> </span></h2>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Îmi aduc aminte cu ce dificultate mă convingea mama să merg la școală cu bomboane de ziua mea, ce greu îmi venea când toată clasa se ridica, îmi cântau și-mi urau tot ce e mai frumos și bun, iar eu mergeam pe la fiecare dintre cei 25-28 de colegi pentru a-i servi, foarte emoționată și stânjenită de parcă trebuia să fac un lucru complicat... :) Doamne, ce vremuri unice, ce momente pline de frumusețe! </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Tortul de ciocolată cu struguri, pregătit cu drag de mama în fiecare an, îmbrățișările și urările celor dragi, mă copleșeau atât de tare, încât îmi doream să treacă mai repede această ultimă zi din Septembrie. :) </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Anii au trecut, cu bune, cu rele, dar și cu foarte bune momente și împliniri neașteptate! Nu pot decât să fiu recunoscătoare pentru tot ce mi-a dăruit Dumnnezeu! O spun cu toată convingerea, deși de multe ori mi-am dorit anumite lucruri care nu mi-au aparținut niciodată, neînțelegând în acele momente că nu era ceea ce-mi trebuia sau mi se potrivea cu adevărat. </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Azi mă gândeam la ultimii 7 ani de până acum. Absolut pentru tot ce m-am rugat, Dumnezeu mi-a dat! Uneori chiar ce vroiam eu, alteori ceea ce era mai bine pentru mine, deși mi-era greu să accept, nefiind ceea ce-mi doream eu! Întotdeauna rugăciunea mi-a fost ascultată! Chiar de prima dată când l-am văzut pe Părintele drag, m-am rugat să-l cunosc bine și să-mi devină duhovnic (neștiind absolut nimic despre Sfinția Sa, doar având această dorință inexplicabilă în cuvinte). Și așa a fost, slavă Domnului! </div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Prietenii foarte buni din București, colegii și întreaga perioadă de studenție! Dumnezeu mi-a scos în cale numai oameni minunați! Nu știu dacă merit totul, însă Îi mulțumesc pentru toate de fiecare dată. Așa încep rugăciunea și cred că așa e firesc!</div>
<div style="text-align: justify;">
...</div>
<div style="text-align: justify;">
Multe pot scrie și spune, însă sunt convinsă că nu pot transmite toate gândurile și sentimentele... 26 bate la ușă... Am învățat să mă bucur de fiecare clipă, așa cum este, am învățat să mă bucur de tot ceea ce am și să-i dau slavă lui Dumnezeu pentru toate încercările și ajutorul necontenit!</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
În această zi, nu am decât un singur gând: <b><span style="color: #cc0000;">mulțumiri și slavă adresate Lui Dumnezeu!</span></b> :)</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: justify;">
Vă iubesc pe toți! Vă mulțumesc pentru tot, tuturor!</div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
***</div>
<br />
<div style="text-align: right;">
<i>(un simplu gând, astăzi, în Duminica a XIX-a după Rusalii, la Evanghelia Predicii de pe munte - Iubirea vrăjmașilor)</i></div>
<div style="text-align: right;">
<i>30.09.2012</i></div>
<br />
<br />Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-20399438805618878842012-08-12T08:45:00.002-07:002012-08-12T08:45:34.946-07:00Taina Botezului<h2 style="text-align: center;">
<span style="color: #cc0000;">Taina Botezului</span>
</h2>
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-mgqc_COxpxg/UCfO437SgxI/AAAAAAAAClY/9UqsEGn1NxU/s1600/Botez.bmp" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://3.bp.blogspot.com/-mgqc_COxpxg/UCfO437SgxI/AAAAAAAAClY/9UqsEGn1NxU/s1600/Botez.bmp" /></a></div>
<br />
<br />
<div>
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;"><strong><span style="color: #cc0000;">Ce este botezul ?</span> </strong></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;"><strong><span style="color: #3d85c6;">Botezul</span></strong>
este cea dintâi sfântă taină a Bisericii care învredniceşte, în chip tainic, pe
cel botezat să primească harul cel mântuitor al lui Dumnezeu şi celelalte sfinte
taine ale Bisericii. Botezul reprezintă poarta către mântuire, prin care omul
intră în casa lui Dumnezeu şi îşi începe adevărata viaţă
duhovnicească.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;"><strong><span style="color: #cc0000;">Care este semnificaţia botezului
?</span></strong></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Botezul
semnifică eliberarea din robia diavolului prin spălarea păcatului strămoşesc.
Înainte de botez, păcatul sălăşluieşte în inima omului, căci el este fiul lui
Adam şi moştenitor al păcatului strămoşesc, precum zice dreptul Iov: ,,nimeni nu
este curat de păcate, chiar dacă o zi ar fi viaţa lui" (Iov 14, 4). ,,Zămislit
întru fărădelegi şi născut în păcate", omul se află în necinste, fiind rob al
diavolului, care îl înlănţuie în patimi şi lucrează cu putere în
el.</span></span><a name='more'></a><br />
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">În marea
Sa milostivire, Dumnezeu a dat oamenilor, prin botez, nădejde de mântuire prin
cuvântul proorocului: <em>,,De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, ca zăpada le
voi albi şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le voi face"</em> (Isaia 1, 18), iar
împlinirea acestei făgăduinţe a venit prin Hristos căci <em>,,întru El avem
răscumpărarea, prin sângele Lui, şi iertarea păcatelor, după bogăţia harului
Lui" </em>(Efeseni 1, 7).</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Astfel,
Hristos este jertfa cea plăcută lui Dumnezeu, prin care omul este eliberat din
robia diavolului, botezul însemnând începutul uceniciei la Hristos, precum spune
Sfântul Vasilie cel Mare: ,,lepădând toate cele ce sunt de faţă şi
îndepărtându-ne viaţa de la pătimiri să ne facem ucenici ai Domnului, după cum
Însuşi zice: <em>,,Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi
ia crucea şi să-Mi urmeze Mie"</em> (Matei 16, 24). Acest lucru mi se pare că-l
făgăduim (să ne luăm crucea) prin apa botezului, când mărturisim că ne răstignim
împreună cu El, ca împreună să murim şi împreună să ne
înmormântăm."</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Apa
botezului este asemănarea crucii, a morţii, a mormântului şi a învierii din
morţi, aducătoare de mântuire, după cuvântul Sfântului Apostol Pavel, <em>,,împreună
odrăsliţi ne-am făcut cu asemănarea morţii Lui, deci şi învierii Lui vom fi
părtaşi"</em> (Romani 6, 5), botezul închipuind răstignirea, moartea pe cruce
împreună cu Hristos şi învierea la viaţa întru Duhul: <em><span style="color: #3d85c6;">,,împreună cu Hristos,
ne-am îngropat prin botez întru moarte; ca în ce chip S-au sculat Hristos din
morţi prin slava Tatălui, aşa şi noi întru înnoirea vieţii să umblăm"</span></em> (Romani 6,
4).</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Aşadar,
cel ce se botează moare păcatului, lui însuşi şi lumii acesteia, pentru a trăi
cu inima, cu cuvântul şi cu fapta după învăţătura Domnului nostru Iisus Hristos,
devenind ucenic al Lui. Prin botez - pecete a curăţiei - ,,curăţarea de toată
întinarea trupului şi a duhului", întreaga viaţă a omului este întoarsă de la
sine însuşi către Dumnezeu şi de la păcat către sfinţenie.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;"><strong><span style="color: #cc0000;">De ce botezul se face în numele Tatălui şi al
Fiului şi al Sfântului Duh ?</span></strong></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Botezul
se face prin trei cufundări în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh,
arătând că temelia credinţei ortodoxe este Sfânta Treime. Cele trei cufundări
semnifică cele trei zile petrecute de Mântuitorul în mormânt, preînchipuind
moartea şi învierea împreună cu Hristos.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Ne
botezăm în numele Tatălui şi devenim fii ai lui Dumnezeu, propovăduindu-L pe cel
ce a poruncit precum zice proorocul: <em>,,Ieşiţi din mijlocul lor şi vă osebiţi, şi
de ce este necurat să nu vă atingeţi şi Eu vă voi primi pe voi. Şi vă voi fi
vouă tată şi veţi fi Mie fii şi fiice"</em> (Isaia 52, 11; II Corinteni 6,
17-18).</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Şi în
numele Fiului, ca fii ai lui Dumnezeu, să devenim părtaşi ai darului cel mare
despre care vorbeşte Apostolul: <em>,,Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos
v-aţi îmbrăcat"</em> (Galateeni 3, 27). <em>,,V-aţi dezbrăcat de omul cel vechi,
dimpreună cu faptele lui şi v-aţi îmbrăcat cu cel nou, care se înnoieşte, spre
deplină cunoştinţă"</em> (Coloseni 3, 9-11).</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Şi în
numele Sfântului Duh, pentru a căpăta darurile Sale: ,,Pentru aceasta, îmi plec
genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Iisus Hristos ... Să vă dăruiască,
după bogăţia slavei Sale, ca să fiţi puternic întăriţi, prin Duhul Său, în omul
dinlăuntru şi Hristos să se sălăşluiască" (Efeseni 3, 14-16), căci <em><span style="color: #cc0000;">,,roada
Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelungă-răbdarea"</span></em> (Galateeni 5,
22).</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;"><em><span style="color: #3d85c6;">,,Având
deci aceste făgăduinţe, iubiţilor, să ne curăţim pe noi de toată întinarea
trupului şi a duhului, desăvârşind sfinţenia în frica lui Dumnezeu"</span></em> (II
Corinteni 7, 1).</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;"><strong><span style="color: #cc0000;">Care este însemnătatea botezului
?</span></strong></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;"><em><strong><span style="color: #3d85c6;">,,De nu
se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în împărăţia lui
Dumnezeu"</span></strong></em> (Ioan 3, 5) răspunde Mântuitorul unui fariseu, pe nume Nicodim, care
L-a întrebat cum poate omul să vadă împărăţia cea veşnică.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Aşadar,
cei nebotezaţi nu pot intra în împărăţia cerurilor şi nici nu se pot bucura de
darurile pe care Dumnezeu le revarsă prin botez asupra
creştinului.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;"><strong><span style="color: #cc0000;">Cine se poate bucura de taina botezului
?</span></strong></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Omul se
poate împărtăşi o singură dată în viaţă de taina botezului. Se poate boteza
orice credincios, cu condiţia de a cunoaşte şi a mărturisi credinţa ortodoxă,
precum porunceşte Însuşi Hristos: <em><span style="color: #3d85c6;">,,Mergând învăţaţi toate neamurile,
botezându-i pre ei în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh,
învăţându-i pre dânşii să păzească toate câte am poruncit vouă" </span></em>(Matei 28,
19).</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Astfel,
cel ce crede Domnului şi se apropie de El cu vrednicie, urmând dreapta
învăţătură, acela trebuie mai întâi să se depărteze de orice păcat şi să se
despartă de tot ce ar putea să-l abată de la ascultarea datorată lui Dumnezeu,
ca mai apoi să se boteze.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;"><strong><span style="color: #cc0000;">Când poate primi cineva taina botezului
?</span></strong></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Marcând
începutul vieţii duhovniceşti, botezul se înfăptuieşte, de obicei, în fragedă
pruncie pentru ca întreaga viaţă a omului să fie închinată lui Hristos şi să fie
binecuvântată cu darurile harului Său. Harul se pogoară în sufletul copilului
unde săvârşeşte aceeaşi lucrare ca şi în sufletul unui om matur, cu condiţia ca
în viitor, odată cu dobândirea conştiinţei de sine, noul om să se închine de
bunăvoie lui Dumnezeu, să primească din proprie dorinţă harul ce şi-a arătat
darurile în el şi să-şi mărturisească credinţa.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Datoria
de a-l învăţa dreapta credinţă şi de a-l povăţui în viaţa duhovnicească revine
naşului, care făgăduieşte lui Dumnezeu, la botez, că va împlini acestea. În
plus, alături de naş, părinţii au datoria de a veghea asupra copilului spre a nu
îngădui în nici un fel păcatului să pună iarăşi stăpânire pe el şi de a-l
călăuzi pe calea plăcută lui Dumnezeu.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Biserica
rânduieşte ca botezul să fie săvârşit cât mai devreme în viaţa omului pentru ca
nu cumva acesta să moară nebotezat. Mai mult, pentru cazul în care cineva este
în pericol de moarte, Sfinţii Părinţi au hotărât ca botezul să se facă cu
iconomie, după canoane.</span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;"><strong><span style="color: #cc0000;">Care sunt roadele botezului
?</span></strong></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;">Despre
roadele botezului, <strong>Sfântul Vasilie cel Mare</strong> spune:<em><span style="color: #3d85c6;"> <strong>,,Botezul este mai presus de
orice minte, slavă mai înaltă decât orice râvnă şi rugăciune omenească,
covârşire de dar şi de putere, pe toate întrecându-le, aşa cum soarele întrece
celelalte stele, sau aşa cum, aducându-ne aminte de cuvintele Sfinţilor, vedem
că acestea sunt neîntrecute şi neasemănate. Făgăduinţa botezului arată marea
revărsare de har a nemăsuratei iubiri a lui Dumnezeu întru Hristos Iisus, Domnul
nostru, a cărui ascultare până la moarte a mijlocit pentru noi iertarea
păcatelor, ne-a eliberat de păcătoşenia veacului acestuia şi ne-a adus
stăpânirea peste greşeala aducătoare de moarte, împăcarea cu Dumnezeu, puterea
de mulţumire, tovărăşia sfinţilor în viaţa veşnică, moştenirea împărăţiei
cerurilor şi răsplata cu fel şi chip de bunătăţi".</strong></span></em></span></span></div>
<div style="text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="color: #cc0000;"><span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;"><strong><em>*</em></strong></span></span><span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;"><strong><em>**</em></strong></span></span></span></div>
<div style="text-align: center;">
<span style="font-family: trebuchet ms,geneva;"><span style="font-size: 10pt;"><strong><em><span style="color: #cc0000;">,,Fiind, dar, împreună lucrători cu Hristos, vă
rugăm să nu primiţi în zadar harul lui Dumnezeu"</span></em> (II Corinteni 5, 21; 6, 1).
<em><span style="color: #cc0000;">,,Aşadar, dacă aţi înviat împreună cu Hristos, căutaţi cele de sus, unde Se află
Hristos, şezând de-a dreapta lui Dumnezeu. Cugetaţi cele de sus, nu cele de pe
pământ. Căci voi aţi murit şi viaţa voastră este ascunsă cu Hristos întru
Dumnezeu. Iar când Hristos, Care este viaţa noastră, Se va arăta, atunci şi voi,
împreună cu El, vă veţi arăta întru slavă"</span></em> (Coloseni 3,
14).</strong></span></span></div>
</div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-79196590152177533152012-07-03T13:23:00.000-07:002012-08-12T08:12:24.479-07:00POTSDAM - Germania<h2 style="font-weight: normal; text-align: center;">
<span style="color: #cc0000;">Biserica Rusă Sf. Alexandru Nevsky (Potsdam, GE)</span></h2>
<h2 style="font-weight: normal; text-align: center;">
</h2>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-aBNBHpiRu0o/T_NMAdk36mI/AAAAAAAACjI/qbUEkH3BQuY/s1600/384093_10150393329699436_184841985_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="212" src="http://4.bp.blogspot.com/-aBNBHpiRu0o/T_NMAdk36mI/AAAAAAAACjI/qbUEkH3BQuY/s320/384093_10150393329699436_184841985_n.jpg" width="320" /></a></div>
<br />
<h2 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
</h2>
<br />
<br />
<h4 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Cea mai veche biserică ortodoxă rusă de pe teritoriul Germaniei se află în frumosul oraş Potsdam, la numai 24km de capitala Berlin.</h4>
<h4 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Construită în 1829, biserica a fost în permanenţă un loc foarte important pentru lumea ortodoxă şi credinţa din aceste locuri. Ea este aşezată în centrul Alexandrowka, o mică regiune ce cuprinde 13 case din lemn, în stil rusesc, construite între anii 1826-1827 la dorinţa specială a regelui Prusiei, Friedrich Wilhelm III.</h4>
<h4 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Biserica a fost iniţial proiectată de către Wassily Petrowitsch Stassow, arhitect din Sankt-Petersburg, urmând să fie terminată de către renumitul arhitect german Karl Friedrich Schinkel.</h4>
<h4 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Comunitatea întâlnită aici a fost extraordinar de primitoare, zâmbitoare, caldă şi smerită! Am ajuns într-o sâmbătă după-amiaza, în Noiembrie a anului trecut. Poposind cu trenul în gară, am luat repede o hartă de la ghişeul de Informaţii şi m-am interesat cum pot ajunge mai uşor în Alexandrowka. Dacă spuneam de biserica ortodoxă, cu siguranţă aş fi aflat mai greu locaţia...</h4>
<h4 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
<br />9 staţii de tramvai şi am ajuns. Mă aşteptam să văd în centrul regiunii o biserică. Ochii îmi erau îndreptaţi numai în sus, căutând turla... Rusă şi germana îmi sunt deopotrivă asemănător de dificile...</h4>
<h4 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Strada era pustie... nu aveam pe cine să întreb, pe hartă mi se părea foarte mult de mers înainte. Dreapta, stânga sau înainte, deşi părea mai lung drumul?</h4>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://3.bp.blogspot.com/-yFig8EAi8zM/T_NTRd_NdnI/AAAAAAAACkI/LKopVt6lHAo/s1600/390472_10150393335159436_1243206100_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://3.bp.blogspot.com/-yFig8EAi8zM/T_NTRd_NdnI/AAAAAAAACkI/LKopVt6lHAo/s320/390472_10150393335159436_1243206100_n.jpg" width="212" /></a></div>
<h2 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
</h2>
<h4 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
"<i style="color: #3d85c6;"><b>Arată-mi calea pe care voi merge, căci la Tine am ridicat sufletul meu!".</b></i>.. aşa cum mi-a spus dintotdeauna Părintele cel drag! Şi am luat-o pe un deal înainte. Intram într-un parc plin de copaci umbroşi, foarte înalţi, cu mulţi arbuşti. Nu se vedea nimic înainte, însă... după 200-300m, iată că văd turla!</h4>
<h4 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Slavă Ţie, Doamne! Slavă Ţie! Ce a urmat apoi... e prea greu de descris în cuvinte! Este biserica cea mai dragă din această Germanie de Est, cu o comunitate foarte unită şi iubitoare, cu slujbe deosebit de frumoase, minunate! </h4>
<h4 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Am lăsat tot Berlinul şi am ales 2 weekenduri consecutive în Potsdam, pentru Liturghie şi Vecernie! :)</h4>
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://4.bp.blogspot.com/-yoxJdXjqI6w/T_NUB_TaXpI/AAAAAAAACkQ/6cVFsmmXm1c/s1600/393492_10150393336244436_811905854_n.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="212" src="http://4.bp.blogspot.com/-yoxJdXjqI6w/T_NUB_TaXpI/AAAAAAAACkQ/6cVFsmmXm1c/s320/393492_10150393336244436_811905854_n.jpg" width="320" /></a></div>
<h4 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Era jumătatea lui noiembrie, dar vremea era tare frumoasă! Rece, după cum spuneau unii dintre ei, dar perfectă pentru mine. Așa cum spuneam, de la gară am pornit foarte hotărâtă să găsesc biserica, având harta în mână și sufletul îndreptat Sus.</h4>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Când am ajuns în fața bisericii, am rămas nemișcată vreme de câteva minute. Nu puteam să cred că era atât de aproape, că sunt acolo, că am șansa să intru în acest locaș bine-plăcut al lui Dumnezeu! Nu era nimeni în parc, în preajmă. Doar câteva raze de soare ieșiseră parcă să mă întâmpine și să mă strângă în brațe...</div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Era trecut de prânz când am intrat în biserică. Am întâlnit doar o singură persoană, o doamnă la micul pangar dinăuntru, citind dintr-o carte de rugăciuni. </div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Cu toate că biserica arată destul de mare din afară, înăuntru spațiul este destul de mic. Foarte multe icoane frumoase, sfeșnice și miros proaspăt de tămâie! În centru, icoana Sf. Alexandru Nevsky, deloc cunoscut pentru mine, spre rușinea mea. Foarte timid, am cerut câteva lumânări pentru a le aprinde înăuntru, ca mulțumire adusă Domnului și tuturor sfinților pentru îndrumarea către acest loc.</div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Rusă, nu știu, din păcate! Germană... la fel de bine. Însă ne-am înțeles mai mult din priviri, din gesturi (engleza nu e așa mult vorbită în comunitatea lor). Trebuie să vă spun însă că în Ortodoxie avem cu toții un anumit limbaj pe care-l înțelegem cu toții, indiferent de limba nativă sau cele cunoscute. </div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Am stat vreme de o jumătate de ceas, într-o liniște deplină, în fața icoanelor și a Sfântului Altar. Ce momente frumoase, Doamne! Am ieșit, rugându-mă să treacă mai repede timpul și să vină dimineața, Liturghia...</div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Programul era scris doar în rusă. Nici măcar germană. Dar cifrele le poate citi oricine. Vecernia urma să înceapă peste vreo 3 ore, la 17. Am încercat să mai trag de timp, încercând să cunsoc parcul cel mare, însă mi-era teamă că revin noaptea în Brandenburg. Am plecat, cu inima îndoită... dar am plecat.</div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Dimineața am revenit la Utrenie și Liturghie. Biserica era plină de lumânări aprinse, oamenii începeau să vină cu familiile, asftel că la începutul Liturghiei biserica a devenit neîncăpătoare. </div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Ceasurile acelea petrecute în cadrul comunității ortodoxe au fost printre cele mai impresionante petrecute în afara țării! Cu greu m-am abținut să vărs o lacrimă de bucurie, însă la auzul Heruvicului am scăpat câteva lacrimi... Lacrimi de mulțumire, de bucurie, de dor și pocăință.</div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
<br /></div>
<div style="font-weight: normal; text-align: justify;">
Ce frumoasă atmosferă! Rostirea <em>Crezului</em> cântat, iertarea cerută de fiecare în parte, zâmbete primite de parcă știau că nu îi pot înțelege, <em>Tatăl Nostru</em> atât de minunat cântat de corul și întreaga biserică... </div>
iar la final binecuvântarea atât de frumoasă a Părintelui!<br />
<br />
De atunci, am ales să vin în fiecare duminică la Liturghie acolo. Chiar dacă slavona e necunoscută pentru mine, Liturghia e aceeași și o putem înțelege în orice limbă ar fi slujită! (Trebuie să vă mărturisesc și experiența din Amsterdam, de la Biserica Sf. Nicolae, cu Sf. Liturghie în olandeză).<br />
<br />
3 săptămâni în noiembrie acolo, 2 Liturghii de neuitat!<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: right;">
<em><span style="color: #6fa8dc;"><strong>SLAVĂ ȚIE, DOAMNE! </strong></span></em></div>
<div style="text-align: right;">
<em><span style="color: #6fa8dc;"><strong>ÎȚI MULȚUMESC PENTRU ACESTE BINECUVÂNTĂRI! </strong></span></em></div>
<em><span style="color: #6fa8dc;"></span></em><br />
<h2 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
</h2>
<h2 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
</h2>
<br />
<br />
<br />
<h2 style="font-weight: normal; text-align: justify;">
</h2>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-82321446020811419522012-07-03T12:40:00.000-07:002012-07-03T12:40:02.728-07:00Reînceput...Am revenit, în sfârşit!<br />
<br />
Am stat şi m-am tot gândit dacă trebuie să continuu postările pe acest blog, după pauza de aproape un an... Întrucât blogul a fost dedicat şi atent supravegheat de către cea mai dragă persoană mie, sunt datoare şi trebuie să revin! Cu forţe noi, cu o temă generală nouă, cu articole mai interesante...şi bineînţeles, cu gânduri bune pentru voi toţi!<br />
<br />
În următoarele postări, voi încerca să vă fac cunoscută "Lumea Ortodoxiei" în Europa Centrală şi Occidentală! Ca de obicei, văzută prin lentila aparatului meu şi prin fereastra sufletului! :)<br />
<br />
<br />
Să începem...<br />
<br />Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-34852148973492451822012-02-05T12:15:00.000-08:002012-02-05T12:15:58.270-08:00St. Marie-Madeleine (Florence, vers 1450)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-cRyfg5aWr9s/Ty7jJ8lJ_OI/AAAAAAAACiw/WVc5BvDE62c/s1600/DSC_0053.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://1.bp.blogspot.com/-cRyfg5aWr9s/Ty7jJ8lJ_OI/AAAAAAAACiw/WVc5BvDE62c/s320/DSC_0053.JPG" width="212" /></a></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<strong><em><span style="color: #cc0000;">Palais des Beaux Arts de Lille</span></em></strong></div>
<br />
<br />Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-84626690299599838172012-01-03T09:14:00.000-08:002012-01-03T09:14:59.810-08:00Am revenit! :)<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;">
<a href="http://1.bp.blogspot.com/-2o5QobMBYts/TwM2ypExRrI/AAAAAAAACiY/9cn1XIEm81M/s1600/DSC_0204.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://1.bp.blogspot.com/-2o5QobMBYts/TwM2ypExRrI/AAAAAAAACiY/9cn1XIEm81M/s320/DSC_0204.JPG" width="212" /></a></div>
<br />
<strong><span style="color: #666666;">Am revenit, cu nădejdea că anul acesta vom recupera absența îndelungată de pe blog! Noi teme vă propunem, după cum spune și noul nume...</span></strong><br />
<div style="text-align: center;">
<strong><span style="color: #666666;"><span style="color: #cc0000;"><em>Călător prin lume!</em></span> ;)</span></strong></div>
<div style="text-align: center;">
<br /></div>
<br />
<div style="text-align: center;">
<strong><em><span style="color: #3d85c6;">Un an binecuvântat, cu alese bucurii tuturor!</span></em></strong></div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-76688925687760585222011-07-30T04:49:00.000-07:002011-07-30T04:49:23.579-07:00SAINT MARY MAGDALENE - Communion Hymn (22 July)<div style="text-align: center;"><br />
</div><div style="text-align: center;"><strong><span style="color: red;">SAINT MARY MAGDALENE - </span><span style="color: #3d85c6;">Communion Hymn </span></strong></div><div style="text-align: center;"><br />
</div><br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><iframe allowfullscreen='allowfullscreen' webkitallowfullscreen='webkitallowfullscreen' mozallowfullscreen='mozallowfullscreen' width='320' height='266' src='https://www.youtube.com/embed/xLioYdt8A5c?feature=player_embedded' frameborder='0'></iframe></div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-21695190095304696302010-07-19T10:57:00.001-07:002010-07-19T10:57:20.294-07:00MONAHISMUL ATHONIT ASTAZI<div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><span style="color: red;">NOUA SINTEZA MONASTICA ATHONITA</span><o:p></o:p></span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><span style="color: #0b5394;">MONAHISMUL ATHONIT ASTAZI</span></span></b></div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" style="text-align: center;"><i><span style="font-size: x-small;"><b style="color: #444444;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">– interviu cu parintele ieromonah Macarie Simonopetridis –</span></b></span></i></div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TESR0A_Z8tI/AAAAAAAABaQ/tcmuMTmoc4c/s1600/pryingmonk.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TESR0A_Z8tI/AAAAAAAABaQ/tcmuMTmoc4c/s320/pryingmonk.jpg" /></a></div><div align="center" style="text-align: center;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Iulian Nistea</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Parinte Macarie, înainte de a vorbi despre monahismul athonit de astazi, va propun sa prezentati, în rezumat, monahismul athonit </span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">«<i>clasic</i>»<i>, asa cum a fost el trait timp de o mie de ani în acest Sfânt Munte, punctând si raportul dintre manastire si schit la Muntele Athos, pentru ca, asa dupa cum mi-ati spus, exact în acest punct sta cheia întelegerii noii sinteze monastice athonite de astazi.</i><o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Daca acest raport între viata cenobitica clasica si traditia eremitica este un aspect particular al vietii în Muntele Athos astazi, trebuie spus ca e o istorie lunga, si poate toata istoria Sfântului Munte se orienteaza în jurul acestor doi poli. <o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Dupa cum stiti, la începuturile istoriei Sfântului Munte (avem putine informatii asupra originilor monahismului athonit, însa tinând cont de cele ce stim) primii monahi care au vietuit aici – înainte de venirea Sfântului Atanasie si de întemeierea monahismului cenobitic – erau eremiti care traiau într-o forma mai mult sau mai putin organizata. Stim însa ca în epoca Sfântului Atanasie existau deja manastiri organizate, cu o anumita organizare centrala: un <i>protos</i> la Karies, o biserica centrala, o organizare a <i>Synaxei</i> – toate aceste lucruri existau deja înaintea Sfântului Atanasie. Deci aceasta înseamna ca exista un monahism nu doar cu eremiti dispersati, ci si cu manastiri, care nu erau mari manastiri imperiale, ca cea întemeiata de Sfântul Atanasie, însa deja era vorba de manastiri organizate. Exista mai ales, în exteriorul Muntelui Athos, o mare si foarte veche manastire care avea proprietati în Muntele Athos, si aceasta a creat dificultati si tensiuni – cum ne arata arhivele pe care le detinem.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Deci, monahismul athonit înainte de secolul al X-lea exista deja – chiar daca n-a lasat prea multe urme istorice concrete – sub forma a doua dimensiuni, una eremitica, iar alta, sa-i spunem cenobitica – caci nu se stie exact ce forma de <i>coenobium</i> era. Ceea ce istoricii presupun este ca monahismul athonit a început cu adevarat în perioada iconoclasmului: se presupune ca monahi din regiunile centrale ale Imperiului s-au refugiat aici pentru a scapa de persecutiile iconoclaste, tot asa dupa cum o parte a monahilor din Asia Mica au plecat si ei spre sudul Italiei în aceeasi epoca. Putem vorbi deci de o prima extensiune a monahismului athonit sub forma care exista atunci în Muntele Olimp al Bitiniei, adica sub forma lavrelor eremitice, a grupurilor de eremiti. Primele dovezi scrise asupra unor monahi care au vietuit pe Muntele Athos sunt câteva vieti de sfinti de la sfârsitul secolului al VIII-lea si din secolul al IX-lea, începând cu Sfântul Eftimie cel Tânar. Sfântul Eftimie cel Tânar era exact acest tip de monah care venea din Olimpul Bitiniei si care a avut aceasta experienta a monahismului eremitic, dar fiind si prezent în manastire, si care si-a petrecut viata între manastirea care se afla la Salonic (Peninsula Chalcidica) si Muntele Athos, unde venea pentru a practica mai intens asceza. Deci Muntele Athos era un loc de retragere isihasta, dar cu un anumit numar de manastiri deja existente.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Atunci când Sfântul Atanasie a întemeiat marea Manastire Lavra – cu ajutorul împaratului bizantin Nichifor Focas – el a întâmpinat rezistenta monahilor ce traiau pe Muntele Athos, care se temeau ca Sfântul Atanasie le bulverseaza traditiile si obiceiurile de viata aducând un monahism foarte organizat.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Deci, evenimentul istoric fundamental al întemeierii Manastirii Marea Lavra nu reprezinta nasterea monahismului la Muntele Athos, ci importarea în Muntele Athos a monahismului studit, un monahism foarte organizat si strict cenobitic. Si cum acest tip de monahism presupunea importante lucrari de constructie, cu multi bani, cu multa miscare, cu multe legaturi cu persoanele importante de la Curte si cu împaratul însusi, de asemenea cu importarea anumitor tehnologii – tocmai Sfântul Atanasie este cel care a introdus anumite elemente tehnice în viata monahului, pentru a i-o usura – si toate acestea i-au nelinistit pe ceilalti monahi athoniti, care se temeau ca Sfântul Atanasie le va bulversa viata; astfel, ei s-au plâns împaratului. Pâna la urma Sfântul Atanasie a avut câstig de cauza, însa s-a creat dintru început o tensiune între monahismul cenobitic strict si monahismul traditional athonit, isihast. Si se poate spune ca aceasta tensiune a constituit, în fapt, o relatie dialectica pe tot parcursul istoriei Muntele Athos: doi poli distincti care erau adesea în opozitie, dar care au evoluat în mod progresiv pâna la fuziune, pâna la sinteza. Deci aceasta relativa sinteza la care asistam astazi pe Sfântul Munte era în fapt rezultatul unui foarte lung proces de asimilare si de raport între dimensiunea isihasta si cea cenobitica a vietii monastice athonite, care exista dintotdeauna la Muntele Athos.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Dupa cum probabil stiti, în Lavra Sfântului Atanasie Athonitul, care într-o prima faza a importat monahismul Studionului, a avut loc sinteza <i>typicon</i>-ului liturgic pe care-l avem pâna astazi în Biserica Ortodoxa din toata lumea, si care se numeste <b>noua sinteza savaito-studita</b>. Asadar, în Lavra Sfântului Atanasie s-au introdus elemente din <i>typicon</i>-ul Sfântului Sava în <i>typicon</i>-ul Manastirii Sfântului Atanasie; mai apoi acest din urma <i>typicon</i> a fost difuzat la Constantinopol si în întreaga Ortodoxie. Asadar <i>typicon</i>-ul zis "al Sfântului Sava" pe care îl avem astazi în toata Biserica Ortodoxa ca regula a slujbelor bisericesti este în fapt <i>typicon</i>-ul athonit, mai mult sau mai putin modificat în functie de loc. Dar aceasta sinteza, care a avut loc la Muntele Athos, nu priveste doar rânduiala liturgica, ci si spiritul si organizarea monahismului. Cenobitismului studit strict, Sfântul Atanasie i-a adaugat elemente ce veneau din traditia palestiniana, care a avut întotdeauna «lavre». Din acest motiv Sfântul Atanasie si-a numit în mod simbolic lavra sa cu numele de Lavra, dupa «lavrele» palestiniene.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Când Sfântul Atanasie a introdus monahismul cenobitic în Muntele Athos, el însusi era un isihast – viata lui dovedeste ca a avut o lunga experienta de viata solitara, eremitica – si doar fortat de împarat el a întemeiat o manastire cenobitica, însa având tot timpul aceasta grija de a pastra o dimensiune isihasta în chiar viata cenobitica. Chiar si în testamentul sau, Sfântul Atanasie prevedea ca în lavra sa, Marea Lavra, si în dependintele ei sa se gaseasca cel putin cinci eremiti: "Vreau ca în manastirea Marea Lavra sa fie cinci eremiti – si slava lui Dumnezeu daca se vor gasi cinci!". Adica sa fie adevarati eremiti: care sa traiasca în dependenta organica cu manastirea, care sa aiba o viata ascetica si isihasta intensa, dar, repet, care sa fie în relatie organica cu monahismul cenobitic.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Pe fundamentul dat de Sfântul Atanasie s-au organizat mai târziu alte manastiri din Muntele Athos, ca Ivironul, dar, evident, pe masura ce istoria a evoluat, din ce în ce mai mult marile manastiri athonite s-au organizat ca mari manastiri cenobitice având în dependenta lor eremiti sau chilii, care erau unele din «manastirile» de alta data, uneori chiar anterioare întemeierii Marii Lavre, si care s-au transformat treptat în ceea ce numim astazi "chilii" sau "schituri", dar care fusesera initial vechi manastiri. În secolul al XII-lea existau în Sfântul Munte 300 de manastiri, nu doar cele 20 pe care le cunoastem astazi! Si fiecare din acestea avea chiar o identitate juridica, dar au fost încetul cu încetul asimilate de catre cele 20 de mari manastiri si transformate în timp din mici manastiri în mari chilii.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Situatia pe care o gasim astazi este ca Muntele Athos e împartit între 20 de mari manastiri, care sunt în mod normal manastiri cenobitice, si toate celelalte asezaminte monastice – schituri, chilii, colibe eremitice – depind juridic de una din cele 20 de mari manastiri cenobitice. <o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">La origine, aceasta instituire însemna ca toti monahii vietuitori ai Muntele Athos depindeau în mod necesar, atât material cât si spiritual, de una din manastirile cenobitice. Dar odata cu <b>fenomenul idioritmiei</b>, care s-a dezvoltat în timpul epocii turcesti, s-a produs o slabire a controlului spiritual si material pe care-l exercitau manastirile asupra dependintelor lor, si s-au creat asa numitele "schituri idioritmice". Nu doar manastirile au devenit idioritmice, ci si schiturile si-au luat o independenta fata de manastire. Deci astazi ceea ce numim "schiturile" sunt doar formal, juridic dependente de o manastire, dar în fapt, practic sunt autonome.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I.N.</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Si altadata?</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Altadata (si astazi dupa regulile de instituire si deci de o maniera formala) orice monah eremit ce vietuia la Muntele Athos, fie ca era într-un <i>kellion</i>, fie ca era într-o <i>kathisma</i>, fie ca era întrun <i>skiti</i>, depindea în mod necesar de unul din egumenii uneia dintre manastiri. Dar <b>fenomenul idioritmiei</b> în marile manastiri, unde a existat o scadere a controlului unitatii în conducerea manastirilor, a facut sa apara independenta schiturilor.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Aceasta era starea pe care a gasit-o aici noua generatie care a venit în epoca de rearticulare, în 1963, anul sarbatoririi mileniului Muntele Athos.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Momentul sarbatoririi mileniului întemeierii Muntelui Athos prilejuit mari festivitati – toti patriarhii ortodocsi au venit –, dar s-a constatat ca exista un asemenea declin al vietii monastice la Muntele Athos, încât se asista în fapt la îngropaciunea Muntele Athos. Existau deja previziuni, din partea responsabililor politici, de a transforma manastirile în hoteluri, de a face sosele asfaltate la standarde europene, de a transforma Muntele Athos într-un soi de muzeu bizantin si de a-i concentra pe toti monahii în una sau doua manastiri, restul manastirilor urmând a fi transformate în muzee.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Era o miscare datorata mai multor ratiuni, dintre care ratiunea principala era o absenta a vocatiilor monastice si deci o îmbatrânire a populatiei monastice, cea mai mare parte a manastirilor nemaiavând vreo recrutare de la cel de-al doilea razboi mondial. Chiar manastirea noastra de aici, Simonos Petras, pâna în momentul când monahii nostri au venit de la Meteora, nu a mai primit noi monahi; timp de 40 de ani nu au existat noi tunderi monahale!<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Pe lânga aceasta îmbatrânire a populatiei monastice, exista si un soi de slabire a spiritului monastic datorata urmarilor idioritmiei (în timpul epocii turcesti practic toate manastirile au trecut prin situatia de a fi manastiri idioritmice).<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Starea, situatia monahismului athonit era disperata si parea fara solutie…<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I.N.</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Totusi, la începutul secolului nostru existau la Muntele Athos 5.000 de monahi…</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Mai multi chiar.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Declinul nu a fost continuu. Acest declin a început cu cel de-al doilea razboi mondial.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">În secolul trecut a existat un foarte mare elan al vietii monastice, foarte bogata. De asemeni si la începutul secolului nostru, mai ales din partea monahilor rusi (si români si sârbi, dar mai ales rusi). Jumatate din monahii Muntelui Athos erau rusi: 2.000 de monahi la Sfântul Pantelimon, 800 de monahi la Sarrai, 300 de monahi la Profetul Ilie… Va puteti imagina… Aceasta masiva prezenta ruseasca a creat tensiuni etnice înca din secolul trecut, dar mai ales la începutul secolului nostru – certuri cu manastirile grecesti etc. –, facând ca populatia athonita sa fie împartita între cele doua «clanuri».<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Manastirile grecesti au suferit la sfârsitul secolului trecut si începutul secolului nostru de o criza a vocatiilor monastice. Dar, mai ales cu anii 1921-1922, ele au avut o mare afluenta de monahi ce veneau din Asia Mica, refugiati greci ai expulzarilor facute de turci în Asia Mica (asa zise "schimburi de populatie"…). Multi dintre acestia s-au trezit în acei ani dezradacinati, fara familii, orfani. Manastirile athonite au primit atunci multi orfani, care mai târziu au devenit monahi. Aceasta a provocat o importanta crestere a populatiei monastice, care însa n-a fost întotdeauna pentru motive cu adevarat monastice, ci adesea pentru motivatii, ca sa spun asa, sociologice.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Dar momentul de criza a fost al doilea razboi mondial si anii ce i-au urmat. Grecia dupa razboi s-a aflat într-un razboi civil ce a durat pâna în 1947, cu multe tensiuni si probleme; iar dupa razboiul civil a urmat plecarea în strainatate (Germania, SUA, Franta – dar mai ales Germania) a multor greci care nu mai puteau sau nu mai vroiau sa traiasca în Grecia. Astfel vocatiile monastice s-au redus la minimum.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Dar nu numai din cauza acestor masive emigrari, ci si datorita ideologiei religioase care s-a creat în anumite medii ecleziastice, care era straina sau chiar opusa monahismului. S-au dezvoltat în aceasta epoca cu putere fraternitatile laice aparute în Grecia la începutul secolului, fraternitati de tip pietist create dupa prototipul de viata spirituala occidentala si care erau pe fata opuse monahismului.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I.N.</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: ZOI, SOTIR…?</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Da, da, aceste fraternitati.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Muntele Athos, datorita miscarii de inertie, continua sa aiba ceva monahi. Însa monahismul în Grecia fusese complet decapitat înca din secolul trecut. Numai Muntele Athos rezistase la sfârsitul secolului trecut si începutul secolului nostru. În Biserica Greciei monahismul nu mai era demult încurajat, ba chiar se lupta împotriva lui.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I.N.</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Deci când si cum s-a produs reînvierea?</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Reînvierea s-a produs în anii '70 si s-a datorat mai multor factori. Am putea spune ca s-a datorat a trei factori principali – în masura în care lucrurile ar putea fi explicate. Explicatia principala pe care noi o dam este ca noi consideram aceasta ca pe o minune a Maicii Domnului – cred ca e, în fapt, prima explicatie. Însa putem întelege cum s-au petrecut lucrurile si de o maniera, sa zicem, umana.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Dupa cum va spuneam si mai-nainte, între anii 1963 si 1968 se considera ca monahismul nu mai are nici un viitor – în Grecia si în Ortodoxie în general – si ca "ar trebui gasite acum noi forme de spiritualitate"…<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">(I.)<b> </b>Miscarea cea mai profunda a fost o miscare de reînviere a studiilor patristice, miscare începuta în Biserica Occidentala, deci în Biserica Catolica, înainte de razboi, dar mai ales dupa razboi, cu reeditarea editiilor patristice si liturgice ca pregatire pentru Conciliul II Vatican, si care a avut efecte si în Ortodoxie; pentru ca un anumit numar de teologi greci au studiat în Franta, Anglia, Italia – dar mai ales Franta – si au fost influentati de aceasta renastere, de aceasta reînviere patristica ce exista în Biserica Catolica; sau au fost influentati de prezentarea spiritualitatii si teologiei ortodoxe asa cum a fost ea facuta de emigratia rusa în Occident. Deci acesti teologi greci si-au regasit propriile lor izvoare patristice gratie contactului cu aceste doua surse de reînviere care se numesc: <b>emigratia rusa </b>si <b>reînvierea patristica catolica</b>. Aceasta a fost, cred eu, miscarea de fond, poate nu cu efecte imediate, dar o miscare de fond.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">(II.) Al doilea factor a fost prezenta pe Sfântul Munte a unor personalitati spirituale, duhovnicesti, care nu au lipsit niciodata în toata istoria Muntelui Athos – parinti duhovnicesti si oameni ai lui Dumnezeu care au experienta rugaciunii si a vietii ascetice –, deci acesti oameni nu au lipsit niciodata din Sfântul Munte, atâta doar ca providenta divina face, în functie de epoca, ca ei sa apara de o maniera mai mult sau mai putin evidenta. Se spune, o traditie în Sfântul Munte zice ca pe pantele abrupte ale Muntelui traiesc 7 asceti complet goi si când unul moare, un altul vine si-i ia locul… Iar Parintele Paisie afirma ca el a întâlnit câtiva dintre acesti asceti… Este o traditie cu o semnificatie în primul rând simbolica, aratând permanenta experientei harismatice a Duhului Sfânt pe Muntele Athos. Si putem constata ca chiar în epocile de mare declin ale istoriei Muntelui Athos a existat întotdeauna o samânta pe care providenta divina a facut-o întotdeauna sa rasara în epoca în care era convenabil.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Începând cu anii 1968 au început sa apara seminte pregatite în taina chiliilor pustnicilor, fara nici un fel de program sau intentie, ci pur si simplu prin harul lui Dumnezeu. E vorba mai cu seama de prezenta Parintelui Iosif Isihastul, care a fost unul din numerosii monahi care au trait o viata ascetica foarte discreta, si care, fara macar sa aiba un adevarat îndrumator, a regasit din propria-i experienta firul traditiei isihaste. În jurul lui s-a adunat un numar de ucenici cu care a vietuit în mai multe locuri din «desertul» Muntelui Athos. Dupa moartea Parintelui Iosif, discipolii lui sau risipit în tot Sfântul Munte adunând si ei în jurul lor un numar de ucenici si, încetul cu încetul, de aici a iesit o miscare ce a devenit tot mai ampla. Deci aceasta comunitate a ucenicilor Parintelui Iosif a creat comunitati care au devenit manastiri intrând în manastiri cenobitice. Dar, lucru foarte important, acestea s-au petrecut de o maniera cu totul spontana, fara nici un fel de program. Si putem astazi vedea cum a lucrat providenta lui Dumnezeu cu comunitatea Parintelui Iosif Isihastul, dar si cu alte comunitati sau personalitati harismatice, ca Parintele Paisie, pe care providenta lui Dumnezeu le-a facut sa apara într-un moment de criza.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">(III.) Cel de-al treilea aspect, cel de-al treilea factor a fost venirea pe Sfântul Munte a unor comunitati de monahi care se formasera deja, care se constituisera deja – fie si numai de o maniera elementara – în exteriorul Muntelui Athos, în alte manastiri. Influentate exact de aceasta reîntoarcere la izvoarele patristice ortodoxe, de care am vorbit mai sus, si având adesea o solida formatie intelectuala, aceste comunitati vroiau sa regaseasca în practica aceste izvoare ale traditiei monastice, dar constatând ca aceasta viata monastica este dificil de trait în lume – pe deo parte, datorita opozitiei mediilor ecleziastice si, pe de alta parte, datorita situatiei materiale a manastirilor – s-au decis sa vina sa traiasca pe Sfântul Munte. Este si cazul comunitatii noastre, constituita de o maniera organizata la Meteora si care am venit la Simonos Petras în 1973. Dar noi am fost precedati de o alta comunitate, prima ce s-a format la Sfântul Munte din oameni ce veneau dinafara: comunitatea Parintelui Vasile, acum igumen la Iviron, care desi nu avea discipoli în exterior, a fost totusi primul care a venit, exact din acest mediu intelectual influentat de reînvierea patristica, si a carui instalare la Muntele Athos a fost privita ca ceva extraordinar, ca ceva straniu la momentul acela.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I.N</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">.: Câti erau ei?</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: A, nu erau decât 2 sau 3. Dar erau intelectuali veniti la Muntele Athos spre a trai în traditia monastica athonita. Au intrat imediat în legatura cu Parintele Paisie si s-au stabilit mai întâi la Schitul Ivironului, iar mai târziu au preluat Manastirea Stavronikita. Ei au venit deci în 1968.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Tot în acei ani igumenul nostru a început sa viziteze Muntele Athos, sa frecventeze parintii duhovnicesti athoniti. Era o maturatie care se facea, e drept, înca de o maniera foarte embrionara. Si când comunitatea noastra, care era mult mai organizata ca cea a Parintelui Vasile, a venit de la Meteora, ei bine, atunci toate manastirile doreau sa vina la ele, caci toate manastirile aveau nevoie de monahi. În final ei au ales Simonos Petras.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Câteva luni mai târziu ei au deschis drum comunitatii Parintelui Gheorghe, care este acum igumen la Grigoriu, care era profesor la Universitate si care a devenit monah. El a început cu o comunitate monastica prin împrejurimile Atenei, a constatat si el dificultatile vietii monastice în lume si s-a decis sa încerce sa vina la Muntele Athos. Atunci comunitatea noastra, si ea numai de câteva luni instalata la Simonos Petras, i-a invitat sa vina, si, dupa câteva saptamâni de împreuna-vietuire aici cu noi, s-au instalat la Grigoriu, în manastirea vecina. Erau vreo 15 atunci, acum Manastirea Grigoriu are cel mai mare numar de vietuitori în Muntele Athos, vreo 90.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Apoi, câtiva ani mai târziu, a venit din Patmos comunitatea Parintelui Grigorie, care s-a stabilit la Dohiariu.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">A urmat comunitatea Parintelui Alexie de la Xenofontos.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Deci aceasta venire «brutala» a unor comunitati bine organizate din afara Sfântului Munte, care au adus cu ele un puternic spirit cenobitic, a accelerat miscarea, deja favorizata de reînvierea, de schimbarea de atitudine din mediile teologice si ecleziastice grecesti, care au început sa tina cont din ce în ce mai mult – si e o miscare ce nu înceteaza sa creasca pâna astazi – ca identitatea ortodoxa, ca teologia ortodoxa a fost deformata de influentele occidentale si ca trebuie ca ea sa-si regaseasca propria-i identitate. Interesant e ca, în fapt, miscarea venea de la emigratia rusa din Occident, si din Occident revenea în Grecia… Si, prin aceasta miscare, teologii greci i-au regasit pe Parinti! În Grecia acelei epoci nu se mai citeau Sfintii Parinti. Erau preferati teologii germani! E uimitor.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I.N.</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Care era mai exact situatia la Simonos Petras atunci când ati venit?</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Când am sosit noi la Simonos Petras, ultimul igumen tocmai murise si monahii, nu mai multi de 12 la numar, erau atât de batrâni încât nu erau în stare sa-l îngroape. Au fost nevoiti sa cheme câtiva monahi de la Grigoriu ca sa-i ajute sa transporte trupul neînsufletit de la biserica la cimitir. Era deci o situatie disperata. Unul dintre monahi, care se ocupa de afacerile manastirii fiindca era un pic mai capabil, mergea în fiecare zi la grota fondatorului manastirii, Sfântul Simon Mirovlitul, rugându-se cu voce înalta: "Sfinte Simone, trimite-ne oameni ca sa ne îngroape!".<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I.N.</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Daca mi-ati povesti scena asta de zece ori, de zece ori as fi cutremurat!</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Da, e extraordinar. Nici nu va puteti imagina schimbarea care s-a produs acum la Muntele Athos. Nu va puteti imagina ce schimbare a avut loc în câtiva ani. Situatia era catastrofala.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I.N.</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Parinte, care sunt acum trasaturile acestei reînvieri, care s-a dovedit pâna la urma a fi o noua sinteza monastica? În ce consista ea?</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: În primul rând aceasta reînviere – daca putem spune asa – aceasta schimbare în Sfântul Munte este mai întâi o schimbare cantitativa. Numarul absolut al monahilor Muntelui Athos nu s-a schimbat semnificativ, pentru ca multi monahi din vechea generatie au murit, însa au venit si multi tineri. Deci s-a schimbat compozitia, din punctul de vedere al numarului, al compozitiei originii sociale, al formatiei. Adesea, altadata, Muntele Athos era reputat ca fiind analfabet. Acum multi au o formatie scolara, universitara etc. Deci acesta este un prim aspect. Sigur ca aceste veniri ale unor întregi comunitati – venirea a 25 de monahi dintr-o data într-o comunitate e mult – au fost mai ales la începuturi. Acum sunt în general veniri individuale. Au venit deci, în ultimii 20-25 de ani, în jur de 900 de monahi, care au umplut toate manastirile. Acum, cu exceptia a una sau doua manastiri grecesti si a celor slave, cea mai mare parte a manastirilor au comunitati vii si dinamice.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Din punct de vedere calitativ trebuie spus, cred, ca aceasta reînviere n-a fost doar o reînviere din punctul de vedere al numarului de vocatii monastice, ci si o sinteza, tocmai realizarea acestei dialectici de care v-am vorbit mai înainte, a acestei relatii între monahismul isihast si monahismul cenobitic, care s-au aflat întotdeauna într-un anumit fel de confruntare, de compenetrare. Astazi însa, asistam la un fenomen nou, anume ca reînvierea este majoritar cenobitica, adica înclinarea vietii monastice astazi e mai mult decât manastirea cenobitica, desi sunt înca multi monahi care vin la chilii sau la schituri, dar totusi ea e masiv cenobitica, ca o restaurare a idealului cenobitic asa cum era el la Sfintii Parinti, însa într-un duh filocalic, într-un duh isihast. Deci, daca pâna nu demult aveam doua cai materializate atât de diferit – pe de-o parte monahismul cenobitic cu duhul lui, cu regulile si principiile lui, iar pe de alta parte monahismul eremitic al schiturilor cu acest duh isihast si filocalic – s-a produs acum un soi de asimilare a duhului si idealului filocalic în cadrul vietii cenobitice. Pentru aceasta se poate astazi vorbi de o sinteza, dar nu de o sinteza care suprima cei doi poli – pentru ca exista întotdeauna posibilitatea ca monahi ai unei manastiri cenobitice sa aleaga viata eremitica, viata isihasta asa cum a venit ea prin traditie. Deci, daca vorbim de o sinteza, asta nu înseamna ca e vorba de o sinteza care suprima modurile de viata traditionale. Monahismul cenobitic ramâne cu principiile sale, monahismul eremitic cu ale sale. Dar duhul care conducea, care inspira viata schitenilor si a isihastilor este acum un duh care a fost asimilat si care este ratiunea pentru care se vine astazi în <i>coenobium</i>.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I.N.</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">:</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial;"> <i>Da, însa nu cumva aceste afirmatii spun în subtext ca sinteza studita era putin îndepartata de duhul primelor </i>coenobium<i>uri?</i> <o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: În fapt, exista multa neîntelegere vizavi de ceea ce a fost duhul monahismului studit, realitatea monahismului studit.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Istoricii monahismului – pâna nu demult cei mai multi dintre ei fiind occidentali – au vazut adeseori monahismul studit dupa chipul celui benedictin, voind sa regaseasca criteriile monahismului benedictin în reforma Sfântului Teodor Studitul. Sfântul Teodor Studitul a reafirmat principiile monahismului cenobitic într-o epoca de declin a monahismului si de dezorganizare ca urmare a crizei iconoclaste. Asa se face ca el a insistat asupra principiilor cenobitice. Însa el nu excludea viata eremitica; nu se opunea vietii isihaste – doar ca avea, sa spunem asa, o viata strict comunitara, insistând pe virtutile vietii comunitare, pe virtutile vietii active. Asta nu înseamna însa ca Sfântul Teodor Studitul sau succesorii sai se opunea vietii contemplative, vietii de rugaciune. Atâta ca el sublinia cu precadere rugaciunea liturgica si viata activa, virtutile vietii active. Însa ei îl aveau în manastire pe întemeietorul Studionului, Sfântul Platon, care era un isihast. Exista deci întotdeauna posibilitatea de optiune a unei vieti mai solitare, a unei vieti de rugaciune mai intensa.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Deci nu vom putea vorbi de o opozitie absoluta. Exista întotdeauna o complementaritate. însa ceea ce este nou, si care a fost poate o lunga maturatie în istoria monahismului ortodox este o asimilare în cadrul vietii cenobitice si a vietii comunitare, si de a oferi în viata comunitara posibilitatea pentru o parte importanta de rugaciune personala si de dezvoltare personala a monahului.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I.N.</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Deci, care este acum relatia dintre monahismul cenobitic, pe de-o parte, si cel schitiot si chiliot, pe de alta parte, în cadrul acestei sinteze?</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Relatia ramâne traditionala, fara numai ca, în masura în care manastirile revin acum la viata cenobitica este un control mai ferm al monahilor, si daca niste monahi, din comunitatea Simonos Petras sa zicem, se simt chemati catre viata eremitica, ei o vor face acum într-un spirit eremitic care nu este si nu tinde sa devina independent – adesea eremitii Muntelui Athos erau idioritmici ce vietuiau în afara unor manastiri idioritmice… –, si deci care depind organic de igumen si care fac parte, ca printr-o înrudire spirituala, de comunitatea de care apartin.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Si vreau sa subliniez ca acesta este un lucru foarte important, pentru ca situatia pe care a creat-o idioritmia era o situatie de independenta în acelasi timp spirituala si materiala, economica. Si deci într-o epoca în care manastirile cenobitice athonite erau mari exploatari agricole – venitul manastirii era în principal agricol; existau în manastiri multi muncitori laici care lucrau pentru manastire; se exploatau maslinii, via etc. –, ei bine, monahii manastirilor cenobitice lucrau mult si lucrau la câmp etc., adica la munci dure. Aceasta aducea desigur o slabire a vietii duhovnicesti, care se limita în general la lungi slujbe cenobitice – deci lungi slujbe la biserica, foarte lungi slujbe – si cu foarte putina rugaciune personala: toata viata duhovniceasca a monahului era plasata în viata liturgica. Pentru aceasta, monahii care doreau o relatie mai intima, o rugaciune personala mai intima cu Dumnezeu, fie mergeau direct în schituri, fie, dupa ce petreceau câtva timp într-o manastire cenobitica, deceptionati de viata cenobitica oferita, se izolau în viata eremitica sau schitiota, tocmai pentru ca viata monastica eremitica si schitiota le oferea avantajul posibilitatii rugaciunii personale. Deci, aceasta era diferenta: manastirile cenobitice aveau multa munca si multa slujba în biserica, iar schiturile si chiliile de eremiti aveau mai putina slujba la biserica, mai putin lucru si mai multa rugaciune personala împreunata cu o viata foarte ascetica si foarte simpla.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Astazi, o data cu schimbarile tehnice, sociologice, economice, asistam la schimbarea raportului între lucruri, si care este si ratiunea obiectiva a acestei sinteze de care vorbim: manastirile nu mai sunt întreprinderi agricole – nu mai este nici un interes spre a cultiva maslinii aici, la Muntele Athos, pentru ca asta n-ar aduce mai nimic, dar ar da inutil mult de lucru –, mai sunt câteva manastiri care cultiva putina vie sau exploateaza padurea, însa nu toti monahii lucreaza la asta, doar câtiva, deci în marea lor majoritate manastirile nu mai sunt întreprinderi agricole si nu mai au posibilitatea de a avea multi muncitori laici agricoli si metoace agricole în exteriorul Muntelui Athos – toate acestea au fost suprimate. Iar schiturile si chiliile de eremiti, cum au un anumit numar de nevoi materiale, sunt obligate sa lucreze mult mai mult decât altadata. Pentru ca altadata viata la Muntele Athos era autarhica; se putea gasi orice în Muntele Athos; viata nu era scumpa si nu era nevoie de multi bani, pentru ca toate se puteau procura prin schimb; exista o piata la Karies si toate meseriile erau reprezentate…<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I.N.</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Parinte, nu cumva tocmai aceasta autarhie a vietii monahului e recomandata de scrierile Parintilor celor de demult? Pentru ca Avva Ioan Colov îl defineste pe monah ca fiind osteneala si pentru ca îi putem vedea pe monahii lui Pahomie lucrând sub soarele Egiptului.</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Osteneala nu este un criteriu absolut. Osteneala este un element, un mijloc. Deci scopul monahului nu este de a fi ostenit trupeste, ci de a utiliza o osteneala masurata într-un scop anume: spre a ajuta înaltarii sufletului. Însa atunci când lucrul si nevoile materiale ale comunitatii îi aduc pe monahi la stadiul de a fi epuizati de munca si fac ca viata duhovniceasca a monahului sa fie limitata din cauza lucrului, atunci am iesit din duhul monastic. Si deci atunci când spun ca acum monahii au tendinta de a merge în <i>coenobium</i>-uri, pentru ca viata e materialiceste mai usoara, aceasta nu este o fuga de lucru, pentru ca într-un <i>coenobium</i> fiecare are lucrul sau, însa într-un timp limitat si în acest duh de a sluji vietii duhovnicesti a monahului. Deci osteneala trebuie sa fie întotdeauna un instrument pentru viata ascetica. Si daca unii monahi au nevoie de o mare osteneala, aceasta nu poate fi impusa unei comunitati. Poate fi o alegere personala, chiar într-o comunitate acest monah poate lucra mai mult, poate avea o mai mare asceza din punct de vedere material, însa aceasta nu poate fi impusa în detrimentul vietii duhovnicesti. <o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Pentru a rezuma, ceea ce este astazi posibil într-un <i>coenobium </i>este o asimilare a unui duh filocalic, a unui duh de dezvoltare personala a raportului monahului cu Dumnezeu, si de a utiliza toate celelalte aspecte ale vietii monastice pentru a favoriza aceasta dezvoltare personala: viata liturgica, lucrul comunitar, deci viata cenobitica – însa ceea ce se are în vedere este dezvoltarea, înflorirea monahului în raportul sau cu Dumnezeu, si nu slujirea nevoilor materiale.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I.N.</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Ati spus ca astazi schiturile si chiliile de la Muntele Athos nu au posibilitatile, resursele unei manastiri. Care sunt resursele materiale ale unei manastiri pentru a-si putea permite sa aiba o viata pe care schiturile si chiliile nu o pot avea?<o:p></o:p></span></i></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Avantajul, marele avantaj al manastirilor Muntelui Athos nu sunt doar proprietatile. Acum nu proprietatile agricole sunt cele care aduc un venit mare ca altadata. Cea mai mare parte a acestor proprietati au fost date refugiatilor veniti din Asia Mica în anii 1922-1924. Practic toata Peninsula Calcidica apartinea Muntelui Athos – mai sunt si acum sate cu nume de manastiri: Vatopedi etc. Toate aceste teritorii au fost date statului si statul da, la rândul lui, în fiecare an, ceva bani manastirilor, o retributie, care însa nu înseamna mai nimic. Dar cea mai mare parte a manastirilor au înca resurse provenind din proprietati: cladiri, proprietati imobiliare si funciare. Apoi, concesioneaza exploatarea padurii unor întreprinderi specializate. <o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Daca unele manastiri au dificultati economice, totusi cea mai mare parte a manastirilor au suficiente resurse pentru a asigura viata comunitatilor lor. Nu au suficient pentru restaurari si lucrari de constructie, însa au suficient pentru a asigura viata comunitatii si ospitalitatea.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Trebuie spus de asemeni ca manastirile Sfântului Munte beneficiaza de numeroase scutiri de taxe, multe privilegii fiscale care fac posibil ca Muntele Athos sa poata cumpara orice practic fara taxe.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">În schituri situatia e diferita. Schiturile profita si ele de pe urma acestor scutiri de taxe, însa nu au proprietati. Si cum fiecare chilie a unui schit este independenta economic, trebuie sa traiasca din munca proprie. În vremea când viata era mai simpla, cum va spuneam, era suficient un pic de artizanat, facut linistit, în câteva ore de lucru pe zi, pentru a asigura viata monahului. Si asta asigura si astazi viata unor monahi chilioti care traiesc foarte simplu. Însa cei care au nevoie sa construiasca sau sa repare o cladire sau sa desfasoare anumite activitati unde sunt necesare masini, ei bine, acestia au nevoie de mult mai multe resurse si sunt astfel obligati sa lucreze mai mult. Ne aflam deci în fata unei poveri a muncii manuale, în anumite schituri si chilii, în detrimentul… nu atât al vietii duhovnicesti – exista foarte buni monahi chiar în schiturile în care se lucreaza mult –, ci în detrimentul acestei posibilitati a vietii personale.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I.N.</span></i></b><i><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Daca am înteles eu bine, unul din punctele esentiale ale acestei noi sinteze monastice este aparitia unui anumit numar de mari parinti duhovnicesti, din care o parte sunt acum igumeni în câteva dintre manastirile Muntelui Athos, si care, spre a fi realisti, la moartea lor nu vor putea fi înlocuiti cu niste personalitati la fel de mari? Credeti ca aceasta sinteza monastica le va supravietui? Este ea perena?</span></i><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">:<i> </i>Cum va spuneam mai înainte, aparitia unor parinti duhovnicesti harismatici este un efect al Providentei divine, în functie de nevoile Bisericii si spre zidirea ei. Este un adevar valabil nu doar pentru muntele Athos, ci pentru întreaga istorie a Bisericii: harul lui Dumnezeu face sa apara personalitati frapante, importante pentru mentinerea credintei ortodoxe sau pentru activitatea misionara sau pentru monahism, în functie de nevoile de zidire ale Bisericii. Deci, cât despre un Parinte Efrem, un Parinte Paisios, mari personalitati duhovnicesti, noi dam slava lui Dumnezeu pentru a fi avut aceste mari personalitati care au dat un elan deosebit acestei reînvieri monastice, însa nu limitam aceasta reînviere monastica athonita la persoane. Dumnezeu este cel care a împlinit aceasta reînviere. Providenta divina este cea care a împlinit aceasta reînviere si care s-a folosit de oameni pentru aceasta. Deci, daca va fi nevoie de alti</span><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"> </span><span lang="RO" style="font-family: Arial;">oameni ca Parintele Paisios sau Parintele Efrem, noi avem încredere – si este un element al credintei noastre, al vocatiei noastre monastice, de a avea încredere si de a ne pune la dispozitia Providentei divine. Când vorbim despre disparitia parintilor duhovnicesti nu avem o neliniste de genul: "Iata, parintii duhovnicesti vor disparea". Avem încredere ca, în masura în care vom avea nevoie, Dumnezeu ne va da ceea ce avem nevoie. </span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Cel de-al doilea aspect este ca, un lucru este prezenta </span><span lang="RO" style="font-size: 13.5pt;"></span><span lang="RO" style="font-family: Arial;">unui parinte duhovnicesc harismatic, care are în plus harisma învataturii duhovnicesti, harisma organizarii, a gestiunii unei manastiri, a administrarii – este un lucru si un mare har, însa ceea ce este de asemenea foarte important în istoria monahismului sunt institutiile (asezamintele, regulile). Atunci când un mare întemeietor dispare, lucrarea sa va avea durabilitate, va avea perenitate în masura în care institutiile (asezamintele pe care el le-a stabilit au devenit <i>traditie</i>. Pentru noi, traditia nu este doar un ansamblu de legi, de reguli etc., ci este un element inspirat de har, un vehicol al energiilor necreate al Duhului Sfânt. Deci institutiile (asezamintele monastice), traditiile monastice sunt purtatoare de har. Deci a trai în traditie, traditia formala si canonica, dar mai ales în traditia duhovniceasca a unei familii monastice a succesorilor unui parinte duhovnicesc înseamna a primi harul acestui parinte spiritual, înseamna a trai cu el. Asadar, parintele duhovnicesc care a avut o învatatura duhovniceasca în mod special frapanta, nu va disparea la moartea sa; va continua sa ramâna viu prin învatatura sa si prin traditia pe care a creat-o prin acest curent de viata care ramâne în comunitatea sa si în comunitatile care depind de el. </span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I. N.</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">:<b> </b><i>Vorbeam înainte de acest interviu despre ceea ce s-a întâmplat când marele Pahomie a murit, cum comunitatea sa – care, e adevarat, era si foarte mare – s-a spart, s-a dizolvat de o anume maniera. Se poate, de asemeni, vedea o anumita decadenta, evidenta în timp, în monahismul Egiptului de Jos (pustiile Sketisului, Nitriei si Kelliei). S-ar mai putea da si alte exemple concrete: la moartea marilor parinti spirituali, a marilor întemeietori, institutiile (asezamintele) lor nu le pot supravietui la acelasi nivel. Credeti ca se poate întâmpla ceva de genul acesta si aici?</i><o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Nu este exclus ca lucrurile sa se petreaca asa. Istoria Muntelui Athos este o istorie cu valuri, cu înaltari si caderi, însa atunci când ai aceasta încredere în Dumnezeu, aceasta încredere în Providenta divina si în asistenta Prea Sfintei Nascatoare de Dumnezeu – stiind ca suntem aici în Gradina Maicii Domnului –, ei bine, nu suntem nelinistiti. Sigur ca sunt înaltari si caderi, momente de decadenta si momente mai fertile din punctul de vedere al sfinteniei, pentru ca dificultatile aduc întotdeauna un plus de zel. Trebuie doar stiut ca criteriul de valoare, de estimare a valorii, nu este cel cantitativ. Daca o manastire are mai putini monahi, asta nu înseamna ca situatia este disperata. Dam slava lui Dumnezeu daca avem un parinte duhovnicesc harismatic, care atrage oamenii catre monahism, care da învatatura, scrieri etc., dam slava lui Dumnezeu pentru un dar de la Dumnezeu, însa daca suntem privati de aceasta, este o buna ocazie sa lucram noi însine pentru a ne pregati pentru primirea harului. Însa, repet, harisma învataturii si conducerii duhovnicesti este un lucru, iar traditia monastica este un altul. Si în amândoua aceste lucruri, Duhul Sfânt Însusi lucreaza. <o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I. N.</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: <i>Acum, credeti ca aceasta sinteza este aplicabila si unei tari ca România, unde manastirile sunt aproape întotdeauna sarace, ca toata tara, de curând iesita din comunism?<b> </b>Manastirile nu au resurse ca manastirile athonite – daca au putin teren agricol, de proprietati imobiliare neputând fi vorba. De asemenea, manastirile românesti, ca toata tara de fapt, nu au înca acele facilitati tehnice avansate care sa le permita sa câstige timp din timpul de munca pentru rugaciune.</i><b><o:p></o:p></b></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Importanta nu este realizarea practica, concreta a acestei sinteze, ci duhul care domneste în aceasta inspiratie a vietii monastice: a trai în comun, în fraternitatea monastica cenobitica, însa cu aceasta grija de a dezvolta înflorirea personala prin rugaciunea personala, acordând o parte importanta vietii duhovnicesti personale si rugaciunii personale în cadrul vietii cenobitice – un lucru care a fost si este adesea neglijat. Asta presupune anumite sacrificii sau anumite eforturi în organizarea vietii manastirii. Aceste sacrificii si eforturi pot fi adaptate în functie de circumstante. Una sunt avantajele pe care le avem la Muntele Athos, alta sunt realitatile din România sau ale manastirilor ortodoxe din Franta, care sunt foarte sarace, care nu au resurse, însa au un acelasi duh si încearca – în conditiile în care se afla: într-o tara non-ortodoxa, cu opozitiile si ostilitatile ei –, încearca sa traiasca în acest duh de, sa-i spunem asa, <b>cenobitism isihast</b>. Asta-i cel mai important.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Însa, dincolo de dificultatile de ordin material, important este cum se poate ajunge a realiza în viata cenobitica aceasta înflorire personala. Cum? – Rolul "batrânului" (geronda – unic parinte duhovnicesc al manastirii si egumen în acelasi timp, n. tr.) este aici foarte important. Si miscarea actuala de pe Sfântul Munte a fost tocmai o reactualizare a importantei "batrânului" (geronda), a parintelui spiritual. Deci igumenul manastirii nu este doar un administrator – cum stau lucrurile în manastirile în care egumenul si duhovnicul manastirii sunt doua persoane diferite –, ci, în masura posibilului, igumenul este si parintele duhovnicesc al manastirii, cel care inspira si imprima directia duhovniceasca, duhul comunitatii, pe de-o parte, si cel care conduce fiecare suflet, fiecare persoana, în drumul lui ascetic personal, pe de alta parte. <o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Aspectul cel mai important al monahismului ortodox, asa cum îl traim noi astazi, era de a putea trai în comun, în comuniune, dar fiecare ca persoana – o persoana cu toata originalitatea si dezvoltarea ei proprie.<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Exista deci un raport de îmbogatire reciproca între comunitate si personalitate. Si atunci, cel care se izoleaza pentru a duce o viata eremitica nu are ocazia edificarii, controlului si corectiei pe care le dau viata în fraternitate. Însa, la rândul ei, viata în fraternitate nu poate fi dezlipita de raportul personal al monahului cu Dumnezeu în rugaciune. Deci, cum pot acestea sa se împlineasca? – Pe de-o parte, prin rolul igumenului ca parinte duhovnicesc si nu doar ca administrator, si, pe de alta parte, prin timpul pe care fiecare monah îl poate consacra în fiecare zi rugaciunii personale – în principal în timpul noptii –, deci o parte a zilei personale consacrata exclusiv lui Dumnezeu – nici studiului, nici lucrului, nici activitatii de contact cu exteriorul, ci o parte cât mai importanta posibil, pe care o poate permite comunitatea de rugaciune solitara în cadrul vietii cenobitice. Aceasta reprezinta, cum ziceam, o îmbogatire reciproca a celor doi factori: comunitatea si personalitatea. <o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Deci, pe de-o parte, rolul igumenului ca parinte duhovnicesc al comunitatii (si nu doar administrator) si, pe de alta parte, acordarea unui timp (cât mai important posibil într-un caz dat) de relatie personala a monahului cu Dumnezeu prin rugaciune, reprezinta cele doua axe fundamentale ale vietii noastre monastice. <o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I. N.</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: <i>Aceasta sinteza ar putea sau/si ar trebui sa câstige universalitate în monahismul ortodox?<o:p></o:p></i></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Nu facem publicitate pentru aceasta, însa eu cred ca acesta nu e altul decât duhul monahismului ortodox, care este mai mult sau mai putin viu într-o epoca sau alta…<o:p></o:p></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">I. N.</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: <i>Da, însa nu doar </i>duh<i>, ci si </i>o forma<i> anume, adica, daca vorbim de duhul monahismului ortodox, acesta trebuie sa fie unul si acelasi în timp, însa ca forma ne aflam în fata unei forme noi?</i><b><o:p></o:p></b></span></div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">Parintele Macarie</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;">: Este o reactualizare a unor forme traditionale. Rugaciunea nocturna este un lucru pe care îl vedem în toate vietile de sfinti monahi, fiind mai mult sau mai putin subliniata dupa epoca sau dupa loc. Nu e un lucru nou!</span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><br />
<div style="color: #444444; text-align: justify;"></div><div style="color: #444444;"></div><div style="text-align: justify;"><b><span lang="RO" style="font-family: Arial; font-size: 10pt;">Interviu realizat si tradus din limba franceza de Iulian Nistea</span></b><span lang="RO" style="font-family: Arial;"><o:p></o:p></span></div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-84328362751772380242010-07-19T10:50:00.001-07:002010-07-19T10:52:36.608-07:00Ce este monahismul?<div align="center" class="MsoNormal" style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><i><span lang="RO"><span style="color: red;">Ce este monahismul?</span></span></i></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="font-family: Times,"Times New Roman",serif; text-align: center;"><span style="font-size: small;"><br />
</span></div><div class="separator" style="clear: both; font-family: Times,"Times New Roman",serif; text-align: center;"><span style="font-size: small;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TESQSUMbIJI/AAAAAAAABaI/TYG0wKoOSQU/s1600/Monah_1999.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="320" src="http://3.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TESQSUMbIJI/AAAAAAAABaI/TYG0wKoOSQU/s320/Monah_1999.jpg" width="254" /></a></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="font-family: Times,"Times New Roman",serif; text-align: center;"><span style="font-size: small;"><br />
</span></div><div class="MsoBodyText" style="font-family: Times,"Times New Roman",serif; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> <b> </b><span style="font-family: inherit; font-size: small;"><b>„Pe cine interesează ce-i <span style="color: #073763;">monahismul</span>?”</b> O întrebare banală? La prima vedere – da. Însă, de privim mai serios lucrurile, vedem că nu-i deloc banală. De ce? Pentru că puţini manifestă interes adevărat (şi mulţi de suprafaţă) şi cunoaşterea monahismului e de folos în primul rând monahilor, care şi-au propus să-l trăiască, dar şi mirenilor, ba, poate, şi păgânilor şi celor de credinţe rău-slăvitoare (kakodoxe).</span></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> Cuvântul de faţă se adresează, aşadar, celor după adevăr interesaţi să ştie ce e monahismul, iar în privinţa celorlalţi se potriveşte cuvântul: «Nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor sau câinilor»(cf. Mt. 7:6). Căci cuvântul adevărului se cuvine ascultat cu urechi evlavioase, nu curioase sau măcar fără de vicleşug. Foarte important este ceea ce am spus, căci mulţi au fost fascinaţi în mod greşit de viaţa monahală, purcezând la o mare nevoinţă fără a şti ce vor, de fapt. Şi s-au poticnit şi s-au făcut poticneală. Şi sunt prea mulţi astăzi.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoBodyTextIndent" style="font-family: inherit; text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Mă adresez, deci, celor ce pun preţ pe cuvinte (şi nu le socotesc deşarte), celor ce iubesc cugetarea la adevăr (nu de dragul cugetării), care sunt însetaţi de dreptate şi caută dreptare sănătoase, iar pe cei găunoşi, iubitori de gâlcevi, de palavre, defăimători de cele sfinte îi sfărtuiesc să se ocupe cu ale lor ca să nu se irite în zadar.</span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">„Călugăr este cel ce se ţine numai în hotarele şi cuvintele lui Dumnezeu în toată vremea, în tot locul şi lucrul”<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=4934683468094599313#_edn1" name="_ednref1" title=""><span class="MsoEndnoteReference"><span class="MsoEndnoteReference"><span lang="RO">[1]</span></span></span></a>. Mai sunt multe definiri ale vieţii monahale, dar aceasta e suficient de grăitoare ca să pornim de la ea. Legea lui Dumnezeu e sfântă şi dreaptă şi bună; călugărul trebuie, deci, să se silească să fie sfânt, căci fără sfinţenie nimeni nu va vedea pe Dumnezeu, drept, căci nedrepţii împărăţia lui Dumnezeu nu o vor moşteni, şi bun, căci cei răi ce părtăşie au cu Dumnezeu? Spun că trebuie să se silească pentru că nimeni nu poate păzi cuvântul lui Dumnezeu, ci numai cei ce se silesc moştenesc de la Dumnezeu împărăţia Lui. Milă voieşte Dumnezeu, iar nu jertfă; de aceea se cuvine să fie făcute toate cu milă, nu cu asprime, cu răvnă nesocotită. Dar ce este mila? Nu-i o înduioşare nesocotită gata să se emoţioneze la tot lucrul ce pare bun, ci-i o simţire a sufletului curată, nepătimaşă, plină de înţelegere, neprefăcută. Cu această milă se cuvine a păzi cuvântul lui Dumnezeu şi el va intra în inima celui doritor, iar de la cel împietrit el va fugi departe. Cine n-a avut niciodată parte de milă? Orice om a simţit de multe ori în sufletul lui această milă curată. Dar puţini s-au silit s-o păzească sau s-o şi înmulţească, iar împărăţia cerurilor este a celor silitori. Sigur că acest cuvânt trebuie înţeles întocmai, nu răstălmăcit. Silitori sunt cei ce se păzesc de toată răutattea, fără deosebire, care stinge dragostea din inimă; ceilalţi – nu ne priveşte. Aşadar lucru de căpătâi, viaţa monahală nu-i o elită lumească de oameni drepţi şi plini de răvnă, ci-i o viaţă de pocăinţă, de tămăduire a lipsurilor, de iertare de păcate, o viaţă de rugăciune. Monahii sunt oameni zdrobiţi cu inima, care se pocăiesc de păcatele lor, care cer milă de la Dumnezeu şi pentru lume, sunt oameni paşnici şi liniştiţi, nu-s oameni aleşi (în sens lumesc). Dar slavă lui Dumnezeu că tocmai o astfel de viaţă a rodit oameni sfinţi, de caracter, nededaţi cu păcatul, în care minciuna şi tatăl minciunii n-a avut loc.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Desigur, nu toţi cei ce vin la mănăstire sunt la fel, căci nu toţi oamenii sunt după un calapod; ci există felurite chemări de la Dumnezeu. Sfântul Ioan Scărarul deosebeşte trei categorii: oameni care au venit la călugărie „fie pentru împărăţia cerurilor, fie pentru mulţimea de păcate, fie pentru dragostea lui Dumnezeu, iar de nu este nici unul din scopurile amintite, retragerea din lume e fără judecată”<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=4934683468094599313#_edn2" name="_ednref2" title=""><span class="MsoEndnoteReference"><span class="MsoEndnoteReference"><span lang="RO">[2]</span></span></span></a>, nechibzuită. Sunt, deci monahi în starea de robi, de plătiţi şi de fii, adică lucrează poruncile lui Dumnezeu din datorie, pentru răsplată sau din dragoste. Fiecare să-şi cunoască ale sale şi să-şi păstreze rănduielile cetei sale. Iar de nu – Dumnezeu nu este al neorânduielii.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Cu toate că oameni sunt monahii, dar, totuşi, viaţa monahală nu e viaţă omenească (ci îngerească). Altfel de ce-au mai lăsat lumea şi ale ei? Dacă lumea se schimbă şi evoluează, monahismul e pe veşnicie acelaşi, e din veşnicie, el nu-i după lume, nu concurează cu lumea, cu forfota de pe pământ, ci e în afara ei. Desigur că mănăstirile sunt pe pământ şi, de aceea, primesc o influenţă din partea lumii, darr orice influenţă care nu-şi are justificare duhovnicească în faţa lui Dumnezeu, nu a oamenilor, nu are binecuvântare de sus şi-i o adevărată molimă. Una este a avea o maşinărie pentru nevoie, alta cu pretext de nevoie, alta din fală şi comoditate. Viaţa pustnicească, monahismul, nu depinde de dezvoltarea civilizaţiei. Numai în cazurile în care intră în contact neapărat cu lumea se foloseşte de ale lumii de nevoie, dar în Hristos. Şi numai cei sporiţi sunt puşi să intre în contact cu lumea, care se pot păzi pe ei înşişi, dar un contact nu în afara marginilor bunei-cuviinţe în Hristos. Ce vreau să spun? Monahismul are legea lui neschimbătoare: cuvântul lui Dumnezeu, are duhul lui netrecător, Duhul Sfânt, nu petrece în trup, ci în duh.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Intrând mai în adâncimea călugăriei, viaţa monahală e rodul lepădării de lume şi de sine şi numai al acestei lepădări. De aceea monahul trebuie să-şi pironească mintea şi duhul în şi spre această silire a firii. Monahismul e viaţă, nevoinţă mai presus de fire (de aceea şi are nevoie de putere Duhului) pentru a intra într-o viaţă mai presus de fire, într-o altă lume (dimensiune), îngerească, cerească. Cel ce pierde din minte ţinta propusă, care e în afara lumii, pierde şi rangul de monah. Pentru aceasta monahii sunt oameni hotărâţi, pătrunşi la suflet de dorul după Dumnezeu, după virtute, oameni care au fost atinşi de focul pocăinţei şi al credinţei şi care nu pot uita acea văpaie mistuitoare. Monahii sunt cei ce mocnesc în ei înşişi, în duhul lor, focul ceresc al dragostei şi-l întreţin prin pocăinţă. Viaţa lor e în afara lumii, e în interiorul lor. Lumea e o făţărnicie continuă, o moarte, o amorţire care totuşi se mişcă (strâmb). Monahul e o tăgăduire a acestei vieţi mincinoase, pe cât poate şi pe cât îi ajută lui Hristos. Bineînţeles că rari sunt asemenea oameni monahi (însinguraţi de duhul pustiu şi pustiitor al civilizaţiei, fie ei şi mireni), dar aceştia sunt monahii.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Nenumărate lucruri ar mai putea fi spuse despre monahism, dar şi puţine ajung. Însă trebuie să repet întrebarea: „ Ce este monahismul?”<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Monahismul, viaţa de mănăstire, este (a ajuns), precum oricine poate vedea cu ochiul liber, viaţă dusă în haine negre. Ba de multe ori se ascund sub aceste haine negre adevărate sperietori. Nu mă refer (numai) la cei căutaţi de poliţie, ci la cei ce au îmbrăcat haina de dinafară fără s-o fi luat şi pe cea de dinăuntru. Acesta este monahismul văzut cu ochiul liber: o instituţie ca oricare alta. Dar ochiul liber nu poate să zărească ce-i călugăria pentru că ea e dincolo de cele văzute. Şi, pentru că prea mulţi privesc astăzi cu ochiul liber, fie monahi, fie mireni, viaţa monahală, nu mă pot abţine să nu le ofer nişte ochelari duhovniceşte, nu trupeşte, adică nu vorbind simplu, ci pentru o îndreptare a vederii.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Se pare că s-a ajuns astăzi la două concepţii despre monahism: una din cărţi şi una din practică. Dar una e viaţa monahală, cea descrisă de Sfinţii Părinţi în cărţi şi trăită de unii (puţini), deşi nebăgaţi în seamă, după cum, de altfel, scriu şi cărţile. Deci tot ce nu se potriveşte cu învăţătura Sfinţilor Părinţi nu-i viaţă monahală nicidecum, ci o nălucă, adevăratul monahism fiind şi astăzi întrupat în viaţa unora, chiar dacă mulţi spun că a pierit demult şi trebuie adaptat zilelor noastre. Totuşi, gândirea sfinţilor mai vechi sau contemporani trebuie întărită, arătată şi păzită fără prihană spre mântuirea noastră şi folosul omenirii. Trebuie, deci, corectate, dezrădăcinate toate devierile de la adevăr şi sădite adevăratele seminţe ale lui Hristos.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Să dezvăluim, deci, câteva aspecte negative spre îndreptare, nu spre cioplire, pentru o bună şi curată înţelegere, arătând, după putinţă, laturile pozitive ce trebuie întemeiate în locul lor.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Viaţa monahală e o chemare de la Dumnezeu, care se petrece în inima omului. Dar, pentru că-i personală, intimă, nu există o normă obiectivă. De aceea nu toţi sunt primiţi în mănăstire, ci numai cei ce, după ce au fost încercaţi de duhovnic şi de stareţ şi după ce şi-au probat intenţia, s-au aflat pe sine doritori în adevăr pentru călugărie, aceştia intră în arena nevoinţelor. O plagă grea devin, precum se vede, cei ce vin în mănăstire fără să ştie clar ce vor; nu vor ajunge niciodată monahi, căci nimeni nu culege smochine din mărăcini şi în pământul rău nu rodeşte sămânţa lui Hristos. Cineva poate ar zice că pe parcurs se vor îndrepta, vor dobândi pornirea cea bună a sufletului pe parcurs. Dar, rău intraţi într-o luptă ce-i extenuantă chiar şi pentru cei bine pregătiţi, când şi cum vor avea răgazul şi posibilitatea să se redreseze? Fără să mai spunem că orice răsad care nu-i sădit de Tatăl ceresc va fi dezrădăcinat, nu cultivat de Dumnezeu. Gândul bun pentru mănăstire e cel pentru pocăinţă, de nevoinţă de a muri pentru Hristos prin osteneli. Acest gând trebuie să fie clar, desluşit, hotărât, al inimii, nu imaginaţie şi înflăcărare stearpă. De nu este aşa trebuie să se mai coacă, să se pârguiască sau să se ofilească (de e rău).<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Cel ce se hotărăşte pentru monahism trebuie să cunoască rânduielile monahale temeinic. Trebuie să se îndeletnicească serios cu cuvântul lui Dumnezeu.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Câte devieri de la adevăr, ba, de multe ori, superstiţii şi prejudecăţi grave nu se întâlnesc în mintea şi purtările monahilor de azi pentru că din neglijenţă, din lipsă de timp sau de povăţuitori (adevăraţi), nu cunosc cele ce se cuvine a le face. Câţi impostori nu sunt astăzi care, în piei de oaie, se cred monahi. Monahul e om al lui Dumnezeu şi nu haina îl arată monah, ci viaţa şi credinţa lui. Haina monahală se dă celui ce are deprinderile monahale, adică ale pocăinţei, pentru a-l ajuta în lucrarea lui şi pentru a-l feri de rele (să-i fie scut). Să nu socotească, deci, nimeni că cei în haine negre sunt monahi, ci cei îmbrăcaţi pe dinăuntru. Dar cel ce va cinsti hainele, adică pe cei îmbrăcaţi (pentru Dumnezeu) primeşte milă de la Dumnezeu prin ele, însă, de are vătămare din partea lor, bine este să se ferească.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Poate va spune cineva că s-ar prăpădi monahismul dacă n-ar fi primiţi cei ce vor să se facă monahi şi că li s-ar face o nedreptate. Cei ce cunosc adevărul ştiu că neghinele strică recolta, iar credinţa curată însufleţeşte şi pe alţii, dospeşte. Iar cei ce nu sunt primiţi pentru nepotrivirea lor sunt scutiţi de o mare nenorocire, căci călugăria e o caznă cumplită, iar când e fără voie (bună, curată) e de nesuportat. În plus, Dumnezeu e Cel ce are grijă de turma Sa şi e mai greu s-o păstorească atunci când caprele intră în turmă decât când sunt în afara ei.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Nerespectarea dreptarelor sănătoase duce la aberaţii: smintelile, care pot fi mici, dar şi mari. Iar vinovaţi cine sunt? Cei ce duc frâiele monahismului: mai-marii Bisericii şi ai mănăstirilor, nicidecum lumea. Lumea e o pricină de decădere, dar vinovată nu este. Dar şi cei ce sunt astăzi monahi şi în locuri importante nu s-au format în duhul de odinioară pentru că tradiţia a fost pierdută treptat, ci în duhul cu care au venit şi cu care au rămas, venind din lume. Sigur că nu toţi sunt aşa, dar această formare deformată e o plagă serioasă. De aceea cei ce intră în mănăstire trebuie să-şi aleagă riguros locul şi să-şi păzească nefurată râvna după Dumnezeu.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">A ajuns o zicală vorba: „Păstrează-ţi râvna de început!”, care a luat o formă nouă, mai răutăcioasă: „Să vedem cât o s-o ducă aşa”. Căci este ştiut că aerul rece ce bântuie astăzi stinge şi flacăra ce pâlpâie în incepători. Dar care sunt cauzele acestei răciri? Oare numai puţinătatea de suflet a începătorilor, după cum se spune? Cred că o contribuţie mare o are şi duhul sec, mort ce bântuie monahismul.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Două sunt, deci, cauzele decăderii monahismului: în primul rând lipsa povăţuitorilor încercaţi, adevăraţi, şi în al doilea, nu în primul rând, răcirea dragostei oamenilor de azi, slăbirea credinţei, rătăcirea lumii, care nu mai e în stare să odrăslească vlăstari pentru Dumnezeu, ci puţine mlădiţe fragede şi găunoase, care cresc greu.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Dar cuvântul lui Dumnezeu e viu şi lucrător şi puternic să rodească şi acum recoltă bogată. Dar cine mai bagă în seamă cuvântul lui Dumnezeu azi? Nici monahii simpli, nici (ceea ce-i grav) cei puşi să-l propovăduiască. A fost înlocuit tot mai mult cuvântul lui Dumnezeu cu cel omenesc. Şi iată roadele. Dar de ce nu mai are loc în inimi cuvântul lui Dumnezeu? Pentru că-i greu de păzit. Cine să mai trăiască astăzi crucea lui Hristos? Cine să se mai lepede de lume, precum au făgăduit? Cei ce au credinţă nefăţarnică, neşovăielnică în Dumnezeu. Căci «aceasta este biruinţa care a biruit lumea: credinţa noastră»(1 In. 5:4). Iar unde nu este credinţă biruieşte lumea, poruncile lui Dumnezeu sunt de nesuportat, de neîmplinit. De aici se vede că şi monahismul văzut ia parte la lepădarea generală de credinţă. Fugiţi, deci, de el (de cel văzut numai), cei ce iubiţi adevărul!<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Situaţia este foarte tragică. Dacă monahismul de azi este lumina lumii, cum este, oare, întunericul ei? O revigorare, o însănătoşire a monahismului se impune, nu numai se cere.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Omul lumesc îşi duce viaţa în trup; monahul, însă, în duh. Deci cel ce vine la mănăstire trebuie să se ridice din trup în duh ca să fie monah. Trebuie să ne ridicăm din somnul trupului, să lepădăm viaţa trupească, să o omorâm. Trebuie, deci, mai întâi să fie ucise faptele trupului prin nelucrare, prin înfrânarea de la ele, ca să răsară în noi viaţa duhovnicească şi, aşa, să trăim în libertatea Duhului. Dar omul care vine din lume e lumesc în totalitate. El să nu mai facă nimic? Nu nimic; ci să-şi omoare lumea din el; să şadă în nelucrare până vor muri deprinderile şi obişnuinţele lui lumeşti. Câtă vreme e lumesc, el nu reprezintă viaţa monahală. „Atunci, va spune cineva, să nu mai facă nimic? Ce-i asta?” Aceasta e mare lucru. Căci Sfântul Grigorie Teologul spune: „Mie cea mai mare lucrare îmi este nelucrarea. Şi măcar de-ar lucra toţi nelucrarea aceasta …”<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=4934683468094599313#_edn3" name="_ednref3" title=""><span class="MsoEndnoteReference"><span class="MsoEndnoteReference"><span lang="RO">[3]</span></span></span></a>. Acesta e începutul: nelucrarea, omorârea de viaţă făcătoare.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Iar de vom neglija această omorâre, această nelucrare, cum vom mai ajunge la viaţa nelumească? Cum nu vom rămâne lumeşti <b>pe veci</b>? Dar este şi o altă viaţă, ce vine din nelucrare. Ea se naşte în om după ce mor patimile, aceste mizerii ale sufletului. Atunci sufletul se curăţeşte, revine la nevinovăţia sa. Atunci are loc o naştere din nou la o viaţă nouă, adevărată. Această naştere nu e altceva decât o schimbare a cugetului, a nu mai fi omul cu personalitatea, cu preocupările, cu chipul de altădată, ci unul nou, al lui Dumnezeu, duhovnicesc, nevăzut, nu trupesc, pământesc. Dar asta după ce vor fi stârpite gândurile vechi şi învechitoare şi felul lumesc de a fi.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Dar fără seriozitate niciodată nu vom ajunge monahi. Iar seriozitate numesc frica lui Dumnezeu, cutremurul inimii, rigoarea în fapte, cuvinte şi gânduri. Viaţa împrăştiată, distrasă nu e viaţă monahală, ci tăgăduire a ei. Viaţa de zi cu zi: slujbele, ascultările, programul zilnic fără duh nu dau viaţă, ci moarte sufletească. Conştiinţa luminată e viaţă, iar cea întunecată e moartea duhului. Rugăciunile, metaniile, ascultarea, mersul la biserică, toate, fără duh de credinţă viu, nu curăţă conştinţa, ci o îngreuiază, căci «blestemat cel ce face lucrul Domnului cu delăsare», iar nu binecuvântat.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Doar dacă vor reveni în prim-plan Patericul, pocăinţa, plânsul, lipsa de vicleşug va înflori monahismul din trunchiul uscat ce-a mai rămas. Fără duh, fără sevă, şi ramurile verzi se vor usca.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Am scris acestea nu pentru a osândi, căci mai sunt monahi care fac cinste lui Dumnezeu, ci pentru a trage un serios semnal de alarmă, căci cele mai multe mănăstiri au rămas doar cu numele şi cu înfăţişarea. Vremurile grele sunt; pe viaţă şi pe moarte. Însuşi bunul mers al lumii se primejduieşte, căci, fără puterea ocrotitoare a lui Dumnezeu chemată prin rugăciuni arzătoare, toate cele văzute se destramă. Numai o trezire adevărată poate revigora lucrurile, poate sprijini pe adevăraţii monahi.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Cu adevărat situaţia e grea, e presantă şi din partea lumii. Şi se vor bucura cei ce vor distrugerea Bisericii (în a lor nebunie), dar nu va fi după cum vor ei, căci Hristos cel viu e pururi viu şi are putere mai mare decât toate forţele întunericului. Deci mare e nădejdea noastră ; mare trebuie să fie şi opintirea, căci nu e în zadar.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Toţi cei ce caută binele să ajute cu rugăciunea şi cu fapta la zidirea trupului lui Hristos, căci lupta noastră nu-i împotriva oamenilor, nici a trupului, ci împotriva duhurilor răutăţii, care sunt surpate de harul lui Dumnezeu, care vine în ajutor neputinţelor noastre.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Ceasul lui Antihrist este acum şi împărăţia lui va veni, dar seminţele adevărului pe care le cultivăm acum vor rodi mai târziu, răsturnând neghinele minciunii. În plus, cuvântul lui Dumnezeu, de-l vom ţine, ne va ţine, se va face oază pentru noi şi ne va feri de molima duhurilor necurate într-o lume apostată.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Poate unii vor fi de acord cu cele scrise, iar alţii le vor tăgădui. Eu zic să vadă unii dacă într-adevăr au înţeles ce-au citit şi sunt de acord, iar ceilalţi, care se pornesc împotrivă, să vadă dacă au cu ce şi pentru ce să se împotrivească.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><br />
</span></div><div class="MsoNormal" style="font-family: inherit; text-align: right; text-indent: 0.5in;"><span lang="RO" style="font-size: small;">Un vieţuitor din chinovie.</span></div><div style="font-family: Times,"Times New Roman",serif; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><br />
</span></div><hr size="1" style="font-family: Times,"Times New Roman",serif; margin-left: 0px; margin-right: 0px;" width="33%" /><div id="edn1" style="font-family: Times,"Times New Roman",serif; text-align: justify;"><div class="MsoEndnoteText"><span style="font-size: small;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=4934683468094599313#_ednref1" name="_edn1" title=""><span class="MsoEndnoteReference"><span lang="RO"><span class="MsoEndnoteReference"><span lang="RO">[1]</span></span></span></span></a></span><span lang="RO" style="font-size: small;"> Sf. Ioan Scărarul, <i>Scara raiului, I, 9</i>;</span></div></div><div id="edn2" style="font-family: Times,"Times New Roman",serif; text-align: justify;"><div class="MsoEndnoteText"><span style="font-size: small;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=4934683468094599313#_ednref2" name="_edn2" title=""><span class="MsoEndnoteReference"><span lang="RO"><span class="MsoEndnoteReference"><span lang="RO">[2]</span></span></span></span></a></span><span lang="RO" style="font-size: small;"> <i>Ibidem, I, 12</i>;</span></div></div><div id="edn3" style="font-family: Times,"Times New Roman",serif; text-align: justify;"><div class="MsoEndnoteText"><span style="font-size: small;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=4934683468094599313#_ednref3" name="_edn3" title=""><span class="MsoEndnoteReference"><span lang="RO"><span class="MsoEndnoteReference"><span lang="RO">[3]</span></span></span></span></a></span><span lang="RO" style="font-size: small;"> <i>Vulturul rănit, </i>p. 93;</span></div></div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-32826206978126698522010-05-13T11:55:00.000-07:002010-06-20T03:30:31.269-07:00Concert de muzică bizantină (27 mai 2010)<div style="text-align: center;"><div style="color: #cc0000;"><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"><span style="font-size: large;"><span style="font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Concert de muzică bizantină</span></span></div></div><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"><br />
</div></div><div style="text-align: center;"></div><h3 class="storytitle" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span style="font-weight: normal;"> <span style="font-family: Times, "Times New Roman", serif;"> </span><b style="font-family: Times, "Times New Roman", serif;"><span style="font-family: Times, "Times New Roman", serif;">În data de 27 mai a.c., începând cu ora 19, la Palatul Patriarhiei (Centrul de conferinţe) - Aula Magna „Teoctist Patriarhul” va avea loc un concert de muzică bizantină susţinut de <i><span style="color: #073763;">Grupul de Psalţi </span><span style="color: #cc0000;">„TRONOS”</span></i><span style="color: #cc0000;"> </span>al Patriarhiei Române, condus de Diacon-Protopsalt Mihail Bucă şi având ca invitat special pe <i><span style="color: #073763;">Protopsaltul</span> <span style="color: #cc0000;">Theodoros Vassilikos</span></i>. Intrarea este liberă!</span> </b></span></span></h3><h3 class="storytitle" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; color: #3d85c6;"><span style="font-size: small;"><b><span style="font-weight: normal;"> </span>Programul concertului:</b></span></h3><div style="color: #0b5394; text-align: center;"><div style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none;"><span style="font-size: small;"><b><i>1. Condac ; 2. Suflete al meu; 3. Binecuvântările Învierii</i><i> cântate cu Mihail Bucă </i><i>antifonic (enalax) 4. Aşa să fie buzele păcătoşilor; 5. Împărate ceresc; 6. Suindu-se Iisus la Ierusalim; 7. Pre Tine te lăudăm, Axionul; 8. Hristos a înviat-argosindomon ( rar-repejor)</i></b></span></div></div><br />
<br />
<b>Sursa:</b> <a href="http://psaltiicatedraleipatriarhale.wordpress.com/2010/05/08/concert-theodoros-vassilikos/">http://psaltiicatedraleipatriarhale.wordpress.com/2010/05/08/concert-theodoros-vassilikos/</a><br />
<br />
<div style="text-align: center;"><span style="color: red;"></span></div><div style="text-align: center;"><br />
</div><div style="text-align: center;"><strong><span style="color: #cc0000; font-family: Georgia, "Times New Roman", serif;">Fotografii din timpul concertului</span></strong> </div><div style="color: #3d85c6;"> </div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3rtZU9q3I/AAAAAAAABYw/3B9hMfR-wkA/s1600/DSC_0353.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" qu="true" src="http://2.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3rtZU9q3I/AAAAAAAABYw/3B9hMfR-wkA/s400/DSC_0353.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3sZyBH21I/AAAAAAAABY4/eIPiYkIQV8c/s1600/DSC_0150.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" qu="true" src="http://2.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3sZyBH21I/AAAAAAAABY4/eIPiYkIQV8c/s400/DSC_0150.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3si4z3AQI/AAAAAAAABZA/Y1CGSYPx-t4/s1600/DSC_0159.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" qu="true" src="http://2.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3si4z3AQI/AAAAAAAABZA/Y1CGSYPx-t4/s400/DSC_0159.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3ssyxmgcI/AAAAAAAABZI/qiPhC6jzc5Q/s1600/DSC_0165.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" qu="true" src="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3ssyxmgcI/AAAAAAAABZI/qiPhC6jzc5Q/s400/DSC_0165.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3s15aCd4I/AAAAAAAABZQ/GPROYJ0MNyY/s1600/DSC_0260.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" qu="true" src="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3s15aCd4I/AAAAAAAABZQ/GPROYJ0MNyY/s400/DSC_0260.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3s8_OQIbI/AAAAAAAABZY/trm4tkS4x28/s1600/DSC_0280.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" qu="true" src="http://3.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3s8_OQIbI/AAAAAAAABZY/trm4tkS4x28/s400/DSC_0280.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="http://3.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3tMH0ThpI/AAAAAAAABZg/G7zfWaYmCzk/s1600/DSC_0309.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" qu="true" src="http://3.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3tMH0ThpI/AAAAAAAABZg/G7zfWaYmCzk/s400/DSC_0309.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3taQVUgKI/AAAAAAAABZo/lwQ-y7j9Qw0/s1600/DSC_0320.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" qu="true" src="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3taQVUgKI/AAAAAAAABZo/lwQ-y7j9Qw0/s400/DSC_0320.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3tiXEgEQI/AAAAAAAABZw/0WWGgMOj6WY/s1600/DSC_0328.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" qu="true" src="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3tiXEgEQI/AAAAAAAABZw/0WWGgMOj6WY/s400/DSC_0328.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3tqgZXjWI/AAAAAAAABZ4/-Mt5unuuerc/s1600/DSC_0339.JPG" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="266" qu="true" src="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/TB3tqgZXjWI/AAAAAAAABZ4/-Mt5unuuerc/s400/DSC_0339.JPG" width="400" /></a></div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div><div class="separator" style="border-bottom: medium none; border-left: medium none; border-right: medium none; border-top: medium none; clear: both; text-align: center;"><br />
</div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-86488287652911909142010-04-30T12:08:00.001-07:002010-04-30T12:08:34.299-07:00Povestiri cu tâlc...<div style="color: red; text-align: center;"><span lang="ES"><b style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif;">FLUTURELE </b></span></div><div style="text-align: center;"></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span lang="ES"> Un băieţel a găsit coconul unui fluture. L-a luat cu el şi zilnic îl privea, poate, poate va surprinde momentul în care fluturaşul va ieşi la lumina zilei.<o:p></o:p></span></div><div></div><div style="text-align: justify;"><span lang="EN"> Şi iată că ziua mult aşteptată şi-a făcut apariţia. </span><span lang="ES">A stat băiatul nostru ore în şir pentru a privi cum fluturele încerca să iasă printr-o gaură extrem de mică.<o:p></o:p></span></div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="ES"> După o vreme însă, fluturele nu a mai progresat deloc. Se pare că a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a ieşi, dar nu a fost de ajuns. </span><span lang="EN">Băiatului i s-a făcut milă şi s-a decis să îi vină în ajutor. A luat o foarfecă şi a tăiat partea care a mai rămas din cocon. Astfel fluturele a reuşit să iasă cu uşurinţă.<o:p></o:p></span></div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="ES"> Dar corpul lui era umflat, iar aripile îi erau mici şi scorojite. Băiatul a continuat să privească nou născutul fluturaş aşteptând ca în orice moment să îşi ia zborul. Din păcate acest lucru nu s-a mai întâmplat. Fluturele a fost nevoit să îşi petreacă restul zilelor târându-se de ici colo, cu un corp umflat şi aripi scorojite. Niciodată nu a fost în stare să zboare.<o:p></o:p></span></div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><span lang="ES"> Băiatul, în bunătatea şi mila lui, nu a înţeles că acel chin de a trece prin găurică mică a coconului îi era vital fluturelui. Era modalitatea prin care fluidul din corp era forţat să ajungă în aripi pentru ca acestea să fie pregătite pentru zbor imediat ce va reuşi să se elibereze din cocon.</span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span lang="ES"></span></div><div style="text-align: justify;"><span lang="ES"><o:p></o:p></span></div><div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><b style="color: #3d85c6;"><span lang="ES">Asemeni fluturelui, şi noi trebuie de multe ori să ne zbatem în viaţă pentru a ne câştiga libertatea şi a ne putea lua zborul. Oricât de greu pare a fi uneori, nu te lăsa copleşit(ă), focalizeză-te pe ceva pozitiv, găseşte-ţi un motiv pentru care să te lupţi în continuare şi să nu te dai bătut(ă).</span></b><span lang="ES"><o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal"><br />
</div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-84767289882453444562010-04-25T09:44:00.000-07:002010-04-25T09:44:01.965-07:00EVANGHELISTUL MARCU<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">Omilie a Mitropolitului Augustin de Florina la<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">pomenirea</span></b><b><span lang="RO"> <span style="color: red;">Sfântului Evanghelist Marcu</span><o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: navy;">(25 aprilie)<o:p></o:p></span></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S9RxGTUOCbI/AAAAAAAABPo/rRuz1rZ_G7g/s1600/Sf.+Ap.+Marcu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://2.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S9RxGTUOCbI/AAAAAAAABPo/rRuz1rZ_G7g/s200/Sf.+Ap.+Marcu.jpg" width="141" /></a></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: #3366ff;">EVANGHELISTUL MARCU<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Astăzi, iubiţii mei, este sărbătoarea Evanghelistului Marcu. Ce ştim despre el? Să deschidem Sinaxarele ca să aflăm cele referitoare la viaţa lui.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: red;">***<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Dascăl şi părinte duhovnicesc al Evanghelistului Marcu a fost Sfântul Apostol Petru. Cu câte a auzit din gura lui a scris o Evanghelie, Evanghelia după Marcu. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Sfântul Marcu a propovăduit Evanghelia în timpul cezarului Tiberiu, care a împărăţit din anul 14 până în anul 37 d.H. A propovăduit în tot Egiptul, în Libia, în Varvariki şi în Pentapole. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">A fost primul episcop al Alexandriei între anii 42-62 d.H. Acolo a rămas şi acolo a fost martirizat pentru dragostea sa faţă de Hristos.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">A avut râvnă pentru Biserică şi pentru predicarea Evangheliei. Propovăduia poporului. Hirotonea clerici aleşi şi le împărtăşea sfânta flacără a credinţei. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: maroon;">Întotdeauna Biserica are nevoie de preoţi înflăcăraţi şi râvnitori. Este nevoie de preoţi cum erau odată, în primele secole ale creştinismului. </span></b><b><span lang="RO">Să fie oameni curaţi, smeriţi, familişti. <span style="color: red;">Aceştia au valoare şi nu ceilalţi, care şi-au tuns gâtul şi bărbile şi se plimbă ca nişte caraghioşi, fiind gata să se lepede de Ortodoxie, şi să se închine catolicilor şi protestanţilor. </span><span style="color: maroon;">Este nevoie de preoţi ca Sfântul Marcu, primul episcop al Alexandriei.<o:p></o:p></span></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Aşadar, acolo a rămas Sfântul Marcu, iar prin predica sa a prins mulţi „peşti”. Aşa cum altădată dascălul său, Petru, arunca mrejele în Ghenizaret şi prindea peşte, aşa şi el, a aruncat aici mrejele lui cele duhovniceşti şi a prins mulţi creştini.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Turbau idolatrii. Spuneau: „Dacă acesta va rămânea aici, pe toţi îi va face creştini... Pentru că acolo unde se ascultă Evanghelia, se cutremură diavolul. Vreţi să vedeţi unde se face lucrare? <b><span style="color: maroon;">Se poate ca un preot sau un episcop să stea ani de zile într-un singur loc şi toţi să spună: Bun, bun!... Nu-l interesează pe diavol. Însă în momentul în care îşi va ridica mâna ca să-l deranjeze pe diavol, doar ce va lua fierăstrăul să-i taie coada, atunci toţi diavolii se vor răscula ca să-l dărâme.</span>”<o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Au zis, deci, închinătorii la idoli: <span style="color: navy;">„Acesta dacă va şedea aici, ne va distruge. Nu va rămâne nici unul cu noi”.</span> Şi, într-adevăr, atât timp cât Evanghelistul Marcu vorbea cu oamenii şi-i învăţa, credinţa lui Hristos se răspândea continuu. De aceea, <b>acolo unde îi învăţa, veneau închinătorii la idoli şi-l prindeau. Îl legau cu funii şi începeau să-l târască pe pământ, peste pietrele aspre. Trupul lui sângera, sângele lui vopsea pământul, mădularele lui erau rănite. Fusese şi tăiat... Aşa l-au aruncat în temniţă.<o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO">Acolo, în temniţă, îşi făcea rugăciunea. Şi noaptea, L-a văzut pe Hristos, arătându-i slava viitoare şi zicându-i: <span style="color: navy;">„Marcu, pace ţie!”<o:p></o:p></span></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Evanghelistul stătea în închisoare între scorpii şi şerpi. Apoi, l-au scos, l-au biciuit din nou şi l-au târât pe pământ, timp în care toţi închinătorii la idoli, şi chiar copiii lor mici, strigau: Moarte!<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">În felul acesta, cu mădularele sfărâmate, şi-a dat cea din urmă a lui suflare în chip mucenicesc. Apoi, au luat trupul lui neînsufleţit şi l-au aruncat într-un loc, în Marea Alexandriei, căreia îi spuneau „a lui Vucol”. Era o stâncă singuratică, de mare adâncime. Din vârful acestei stânci, printr-o împingere, l-au aruncat jos în hău. În felul acesta, a subscris credinţa lui în Hristos. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO">Femeile au adunat sfintele lui moaşte cu basmale şi cearşafuri curate.</span></b><span lang="RO"> Moaştele Sfântului Marcu le-am avut în Constantinopol! -Ah, îndurerată şi mucenicească Eladă! - , dar au venit catolicii şi le-au furat în blestemaţii ani ai cruciadelor. Ne-au luat moaştele Sfântului Marcu, împreună cu foarte multe alte moaşte de sfinţi şi le-au dus la Roma. <b><span style="color: navy;">Acum, moaştele Sfântului Marcu se află într-un mare oraş din Italia, la Veneţia. Dar se vor întoarce într-o zi din nou în Elada, de unde le-au luat...<o:p></o:p></span></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: red;">***<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b>Astăzi, când Sfântul Marcu este sărbătorit şi vă vede în biserică adunaţi, este mulţumit. Dar are şi un reproş.</b> Şi v-aş ruga, ca <b>la anul pe vremea asta, să încercăm ca Sfântul Marcu să nu mai aibă acest reproş. Care este reproşul lui?</b> Vă voi vorbi în pildă.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Să presupunem că aveţi o rudă în America, în Canada sau în Australia, acolo unde toţi înstrăinaţii mănâncă pâine amară. Da, pâine amară mănâncă printre străini. Aici este Rai. Treci prin păduri şi asculţi privighetorile cântând, vezi râuşoarele curgând, o vezi pe mama ta, îl vezi pe tatăl tău... Există alte lucruri mai bune decât acestea? Ce să faci cu banii? Chiar dacă ai înota în dolari, cât de important este să stai în căsuţa ta, să-ţi vezi femeia, care te iubeşte, şi pe copilaşii tăi ca pe nişte îngeraşi, nu valorează toate bogăţiile lumii!<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Văd oameni dintre cei care s-au dus după bani în ţări străine. Cei mai mulţi s-au distrus. Şi-au pierdut femeile şi copiii. Apar o mulţime de divorţuri. Şi dacă-ţi pierzi femeia, satură-te şi mănâncă mărci, mănâncă dolari şi aur! Ce să faci cu ele? Omul nu este doar stomac şi pântece şi nu se satură cu acestea. Puţină humă din sfântul nostru pământ, o floricică din el, puţine lacrimi ale mamei, un zâmbet al copilului nostru, acestea valorează! Cât valorează o piatră din patria noastră nu valorează întregul New-York! <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Revin, deci, şi zic: Dacă aveţi un prieten în New-York şi vă trimite o scrisoare, ce veţi face? O veţi pune la iconostas sau o veţi lăsa închisă? Nu, desigur! Dacă vine vreo scrisoare din America, mâinile mamei tremură şi o deschide imediat ce o ia din mâinile poştaşului. Dacă e vreo altă scrisoare, poate să o lase pe masă şi să o deschidă chiar după o săptămână. Dacă este însă din America şi are pe dinafară steagul american, iar înăuntru vreun cec, îi tremură mâinile.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> De ce zic acestea? După cum îţi tremură mâinile când primeşti o scrisoare de la tatăl tău, de la mama ta, de la bărbatul tău, de la copiii tăi care se află în afară şi o citeşti o dată, de două şi de multe ori, şi dacă nu ştii carte alergi la vecini, ca să ţi-o citească şi o pui sub perna ta şi o săruţi, aşa se cuvine să facem şi cu Evanghelia lui Hristos. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Scrisorile de la tatăl tău şi de la copiii tăi le citeşti şi plângi. Aşadar, a lăsat şi Sfântul Marcu o scrisoare, scrisă nu cu creionul, ci cu lacrimi şi cu sânge. Această scriere a lui, care ne ridică la înălţime, făcându-ne din fiare oameni este Sfânta lui Evanghelie. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Unii au în buzunarul lor aşa-numita epistolă. Dar ce este epistola aceasta în faţa Evangheliei după Marcu? Aşadar, <b><span style="color: maroon;">vă voi da un canon. Îl veţi face? Nu vă voi spune să ridicaţi munţii şi stâncile, nu vă voi pune să opriţi râurile sau să coborâţi stelele din cer. Vă voi da un mic canon. Aşadar, vă zic: până la Înălţare să citiţi toţi această scrisoare a Sfântului Marcu, adică Evanghelia după Marcu! Este a doua Evanghelie şi este cea mai mică dintre cele patru. Să o citiţi şi să vă luminaţi! Nu citiţi altele, jalnice, murdare şi necurate... care sunt murdăria diavolului. Până la Înălţare să citiţi Scrisoarea lui Marcu, care este Scrisoarea lui Dumnezeu. </span><span style="color: red;">Dacă nu o citiţi, Sfântul Marcu va avea un reproş, faptul că aţi dispreţuit scrisoarea pe care v-a lăsat-o.<o:p></o:p></span></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: red;"> </span></b><b><span lang="RO" style="color: blue;">Sfinte Marcu, care eşti sărbătorit astăzi, ocroteşte-ne pe noi păcătoşii, pe episcopul prigonit, pe toţi creştinii, pe tot poporul nostru, munţii şi văile noastre, pe copiii noştri, patria noastră, pe toţi credincioşii! Să avem binecuvântarea şi rugăciunea ta! Amin.<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: #333333;">† Episcopul Augustin<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: #333333;">(Omilie a Părintelui Augustin la Sfântul Marcu, Proti, Florina, 25.04.1968)</span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: #333333;"><o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">(trad. <b>M.L.</b>, sursa: <a href="http://www.augoustinos-kantiotis.gr/?p=11728">http://www.augoustinos-kantiotis.gr/?p=11728</a>)<o:p></o:p></span></span></div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-25320921234269133142010-04-24T11:27:00.003-07:002010-04-24T11:27:53.779-07:00IOANNIS TATSIS: Despre dialogul cu catolicii la Viena<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: navy;">IOANNIS TA</span></b><b><span lang="RO" style="color: navy;">TS</span></b><b><span style="color: navy;">IS:<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S9M39mqNh_I/AAAAAAAABPg/cR1yFW35lfc/s1600/pope_divine_love_3-300x199.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S9M39mqNh_I/AAAAAAAABPg/cR1yFW35lfc/s320/pope_divine_love_3-300x199.jpg" /></a></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: red;">Despre dialogul cu catolicii la Viena<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: small;">Ierarhia Bisericii Eladei, în şedinţa ei ordinară din octombrie trecut, doar cu câteva ore înainte de inaugurarea lucrărilor <i><span style="color: navy;">Comisiei Mixte de Dialog Teologic între ortodocşi şi romano-catolici</span></i> (papistaşi), a luat hotărârea definitivă de a trimite reprezentanţi la dialog, dându-le însă anumite directive. <o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"> În Comunicatul respectiv pe care l-a emis, Ierarhia era încredinţată de <b>“nevoia de in</b><b><span lang="RO">formare mai deplină</span></b><b><span lang="RO"> </span></b><b>pe viitor a Sfântului Sinod al Ierarhiei asupra acestor chestiuni importante. S-a declarat şi faptul că de acum înainte Ierarhia va fi informată de toate fazele dialogului’’</b>.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"> Permanenţa Sfântului Sinod, în şedinţa ei din luna ianuarie 2010, <b><span style="color: navy;">“<i>a hotărât să fie trimise Înaltpreasfinţiţilor mitropoliţi textele referitoare la dialogul între</i> <i>Biserica Ortodoxă şi romano-catolici şi observaţiile reprezentanţilor Bisericii noastre de la recenta întrunire a Comisiei Mixte Teologice care a avut loc în Pafos, Cipru</i>’’.<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"> Conform Comunicatului pe care l-a emis Comisia Mixtă de Dialog după dezbaterea neproductivă care s-a desfăşurat în Cipru în octombrie trecut, continuarea dialogului “va avea loc <st1:personname productid="la Viena" w:st="on">la Viena</st1:personname>, Austria, între 20 şi <st1:date day="27" ls="trans" month="9" w:st="on" year="2010">27 septembrie 2010</st1:date>, şi va fi găzduită de către cardinalul Christoph Schönborn’’.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"> În aşteptarea amânatei convocări a Ierarhiei şi ca expresie a neliniştii asupra viitorului dialogului adresăm filial către păstorii noştri întrebările de mai jos:<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><b>1.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></b><b>Biserica Eladei va participa la lucr</b><b><span lang="RO">ă</span></b><b>rile Comisiei Mixte</b><b><i> </i></b><b><span lang="RO">de dialog teologic <st1:personname productid="la Viena" w:st="on">la Viena</st1:personname> în septembrie sau va exista posibilitatea refuzului participării, cum a făcut Patriarhia Bulgariei printr-o hotărâre sinodală faţă de întâlnirea din Cipru</span></b><b>?<o:p></o:p></b></span></div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: black;">2.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><b>Ierarhii noştri sunt de acord că <span style="color: red;">“papismul este matricea ere</span></b><b><span lang="RO" style="color: red;">z</span></b><b><span style="color: red;">iilor şi </span></b><b><span style="color: red;"> <span lang="RO">rătăcirilor</span></span></b><b><span style="color: red;">” </span></b><b><span lang="RO" style="color: red;">şi că</span></b><b><span style="color: red;"> “singura modalitate pentru restabilirea comuniunii noastre cu ereticii este denunţarea de către ei a rătăcirii şi pocăinţa, aşa încât să existe o unire şi o pace adevărată’’</span></b><b><span style="color: black;">, cum au proclamat prin ’’Mărturisirea de Credinţă</span></b><b><span lang="RO" style="color: black;"> împotriva ecumenismului</span></b><b><span style="color: black;">’’ peste 20.000 de clerici, monahi şi laici ai Bisericii Ortodoxe? Sau consideră papismul “Biserică soră” în care Botezul şi celelalte taine sunt valide? Menţionăm că ’’Mărturisirea de Credinţă’’ a fost semnată până în acest moment şi de trei mitropoliţi, membri ai Ierarhiei Bisericii Eladei.</span></b><b><span lang="RO" style="color: black;"><o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: black;">3.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><b>Dacă în cele din urmă se va hotărî participarea reprezentanţilor Bisericii Eladei la dialogul de <st1:personname productid="la Viena" w:st="on">la Viena</st1:personname>, participarea va fi fără obiecţii referitoare la tema de</b><b><span lang="RO">zbaterii, care este</span></b><b><span lang="RO"> </span></b><b><span style="color: black;">“</span></b><b>primatul<span style="color: black;">”</span> papal, <span style="color: black;">din moment ce nu s-a pus în discuţie diferenţele noastre dogmatice faţă de catolici şi, în special, “filioque”-le, şi alte teme a căror dezbatere a fost semnalată ca necesară de către profesorul </span></b><b><span lang="RO" style="color: black;">Ts</span></b><b><span style="color: black;">elenghidis ?</span></b><b><span lang="RO" style="color: black;"><o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: black;">4.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><b><span lang="RO" style="color: navy;">Biserica Eladei va accepta ca partener egal de dialog din partea catolicilor pe </span></b><b><span style="color: navy;">“episcopul” unit (greco-catolic) de Karkavia, Dimitrios Salaha? </span></b><b><span style="color: black;">Nu constituie acest act o legiferare indirectă a uniaţiei (greco-catolicismului) în Elada?</span></b><b><span lang="RO" style="color: black;"><o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: black;">5.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><b><span lang="RO">În sfârşit, <span style="color: navy;">ce episcopi vor reprezenta Biserica Eladei la dialogul de <st1:personname productid="la Viena" w:st="on">la Viena</st1:personname></span></span></b><b><span style="color: navy;">?</span></b><b> Selecţia se va face din nou după criteriile formaţiei <span style="color: black;">“</span></b><b><span lang="RO">ştiinţifice</span></b><b>” sau vor fi preferaţi episcopii cu activitate anti-catolică şi dispoziţie mărturisitoare?</b><b><span lang="RO" style="color: black;"><o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.25in; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> </span> <span lang="RO">Î</span>ntârzierea sinodală în luarea deciziilor asupra temelor deosebit de importante ale Credinţei, dar şi livrarea de către Arhiepiscop a acestor teme iniţiativei Fanarului este un motiv întemeiat pentru crearea unei nelinişti în poporul credincios. <o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"> Din nefericire, asigurarea Ierarhiei către poporul credincios că<i> “urmăreşte şi va continua să urmărească cu atenţie tema dialogurilor Bisericii Ortodoxe cu eterodocşii” </i>(Comunicat al Ierarhiei, octombrie 2009) nu pare suficientă pentru a lini<span lang="RO">ş</span>ti pe priveghelnicul popor credincios, care, dincolo de dialogul desfăşurat în cadrul Comisiei Mixte, urmăreşte zi de zi deschiderile ecumeniste ale multor episcopi, care se comportă ca şi cum unirea cu catolicii a avut loc deja.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;">(trad<b>. I.F</b>., sursa:<o:p></o:p> <a href="http://thriskeftika.blogspot.com/2010/04/blog-post_2686.html">http://thriskeftika.blogspot.com/2010/04/blog-post_2686.html</a> )<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"> <span lang="RO" style="color: black;"><o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-45352169290720325412010-04-22T21:48:00.000-07:002010-04-22T21:48:27.858-07:00Pomenirea Sf. M. Mc. Gheorghe (II)<div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="EN" style="color: #00b0f0; line-height: 115%;">SFÂNTUL GHEORGHE (II)</span></b><span lang="EN" style="color: #00b0f0; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S9EmVT77OzI/AAAAAAAABPA/AF1B8ZX3Wgo/s1600/agios-georgios.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S9EmVT77OzI/AAAAAAAABPA/AF1B8ZX3Wgo/s200/agios-georgios.jpg" width="165" /></a></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;">Ast</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ăzi este sărbătoarea unuia din cei mai mari mucenici ai credinţei noastre, a <b><span style="color: red;">Sfântului Gheorghe, </span><span style="color: #c0504d;">Purtătorul de biruinţă</span><span style="color: red;">. </span></b>Sărbătoarea aceasta coincide cu cel mai frumos anotimp. Şi precum cântă Biserica noastră, să alergăm astăzi pe câmpuri să culegem flori şi să împletim cununi pentru a încununa pe eroul credinţei noastre creştine. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;">Dar s</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ă culegem flori este cel mai uşor lucru. Altceva însă se cuvine să facem astăzi, ceva mult mai înalt. Ce anume? <b>Să cunoaştem cine este Sfântul Gheorghe. </b>Şi la aceasta voi încerca să vă dau un scurt răspuns. <o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: center; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;">***<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;">Patria Sfântului Gheorghe este Asia Mic</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ă. S-a născut în părţile Cezareei şi a fost compatriot cu Sfântul Vasile cel Mare. Părinţii lui erau bogaţi şi nobili. Tatăl lui a fost martirizat pentu Hristos atunci când Sfântul Gheorghe era mic, în leagăn. Mama lui, doar de 20 de ani, era dintre acele mame care cred în Dumnezeu. De aceea nu s-a recăsătorit cum fac astăzi multe, care deşi trupul bărbatului lor nu a putrezit încă în mormânt, ele îşi caută un alt bărbat! În Asia Mică, o singură Cununie exista, una, nu mai multe. Ca şi turturelele: dacă una este omorâtă, perechea ei, nu se înjugă cu altcineva, rămâne singură până la sfârşit şi plânge pe ramuri. Aşa şi atunci. Nu zic că cei care vin la a doua Nuntă păcătuiesc, dar îndeosebi nunta este una, cea pe care o binecuvintează Dumnezeu, Sfânta Treime şi Prea Sfântul Duh.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;">A</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">şadar, mama lui atît de tânără a rămas văduvă. Auziţi voi, femei, auziţi voi, bărbaţi? Nu s-au făcut aceste sărbători ca să mâncăm şi să ne distrăm, ci s-au făcut ca să trăim şi noi ca sfinţii. Atunci Sfântul Gheorghe ne va binecuvânta şi va fi cu noi.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;">Tân</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ăra văduvă îl avea pe Gheorghe mic. Şi cu laptele ei l-a plămădit şi plăsmuit. Aşadar, binecuvântată mamă. În spatele oricărui sfânt e o mamă. Şi în spatele Sfântului Gheorghe este mama care l-a aplecat la piept, şi pe lângă lapte, l-a alăptat şi cu credinţă, credinţa în Hristos.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;">Gheorghe, unicul </span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">şi iubitul fiu al văduvei, a crescut şi s-a distins prin calităţile sale. De foarte devreme şi-a manifestat înclinaţia de a deveni militar. Aşadar, s-a înrolat în armată. S-a distins ca militar şi ca ofiţer. Era primul în lupte. Avea o inimă de leu. În felul acesta a ajuns în rang general şi apoi chiar conte.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;">Sfântul Gheorghe <b><span style="color: #00b0f0;">mai presus de grade, Îl avea îns</span></b></span><b><span lang="RO" style="color: #00b0f0; line-height: 115%;">ă pe Dumnezeu. Apoi vin toate celelalte. Şi </span></b><b><span lang="RO" style="color: red; line-height: 115%;">dacă credinţa în Dumnezeu este în primejdie, se cuvine să fii gata să jertfeşti şi gradele şi funcţiile şi tronurile şi cârjele şi mitrele şi toate. De mii de ori e mai bine să mori călugăr în Sfântul Munte, decât trădător al Ortodoxiei!</span></b><b><span lang="RO" style="line-height: 115%;"> <span style="color: #00b0f0;">De mii de ori militar cinstit, decât general care nu crede; de mii de ori ţăran care-l are înlăuntrul său pe Dumnezeu, decât om de ştiinţă ateu; de mii de ori gropar sau cioban care-l are înlăuntru pe Dumnezeu, decât bogăţiile lumii. Aceasta este sfânta noastră religie. </span></span></b><span lang="RO" style="line-height: 115%;">Biserica noastră nu depinde de cei mari şi tari ai zilei. Ea se întemeiază pe credinţa celor smeriţi şi dispreţuiţi. <span style="color: #00b0f0;"><o:p></o:p></span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify; text-indent: 35.4pt;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;">A venit deci momentul încerc</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ării Sfântului Gheorghe. Era perioada ultimei persecuţii din primele secole. Pe tronul Romei se afla una din cele mai sălbatice fiare, împăratul Diocleţian (284-304). Acesta nutrea o ură sălbatică faţă de creştini. De aceea a poruncit: Câţi sunt creştini, îşi pierd funcţiile; şi dacă persistă în credinţă, vor fi daţi morţii.<span style="color: #00b0f0;"><o:p></o:p></span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;"> Când s-a emis porunca, venise de acum ceasul </span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">şi pentru Gheorghe. Înaintea tuturor a mărturisit şi a spus: Sunt creştin şi mai presus de împărat Îl am pe Hristos!<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;"> Diocle</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ţian porunceşte şi îl arestează. Îi descoase gradele, îi iau armura, îl aruncă de îndată în închisoare. Din înălţime, în adânc! Dar el simţea bucurie şi veselie.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;"> S</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ă povestesc acum chinurile lui muceniceşti? Sunt multe. Care vreţi, citiţi sinaxarul ca să vedeţi. Pe scurt vă zic. I-au străpuns pântecele cu o suliţă de fier. Apoi l-au pus pe o roată de fier - care de jur împrejur, pe coroană, avea unghii ascuţite -, au lăsat roata să se rostogolească într-un loc povârnit, iar trupul Sfântului se tăia; i se sfâşiau cărnurile şi adăpau pământul. După aceea, l-au încălţat cu încălţăminte de fier cu cuie şi l-au obligat să păşească. Apoi l-au aruncat întro groapă cu var, ca să se topească. Dar şi varul l-a biruit şi încălţămintele de fier le-a biruit şi toate. Nu este un lucru de mirare acesta. A spus Hristos: „Nu vă temeţi! Veţi călca peste şerpi şi peste scorpii şi nici un fir de păr din capul vostru nu va cădea, dacă nu vrea Dumnezeu” (vezi Luca 10, 19; 21, 18; Matei 10, 29). <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;"> Dup</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ă acestea, în afara Cezareii era un templu idolesc plin de statui. Îl iau deci pe Sfântul Gheorghe, ca să jertfească. El privea cu faţa sa îngerească. Se uită la idoli şi spune cu glas mare: În numele lui Iisus Nazarineanul vă întreb: Statui şi idoli, ce sunteţi? Şi ei au răspuns: Nu suntem dumnezei, suntem demoni! Apoi, Sfântul şi-a făcut rugăciunea şi imediat un cutremur a zguduit întregul templu, au căzut jos statuile şi s-au făcut bucăţi şi praf.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;"> </span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">Şi doar astea sunt? Şi o altă minune a Sfântului Gheorghe este minunată. În afara Cezareei, pe un povârniş exista o fântână cu apă bună, dar nimeni nu îndrăznea să se apropia de ea; pentru că alături era o peşteră, iar în ea se sălăşluise o mare fiară, un şarpe uriaş, care ieşea şi mânca oameni şi animale. Sfântul Gheorghe s-a apropiat cu suliţa lui de izvor. Fiara a mormăit, a ieşit brusc şi şi-a deschis gura ca să-l înghită. Dar Sfântul Gheorghe - să nu creadă necredincioşii, noi credem! - ce face ? Aruncă cu credinţă o cruciuliţă de lemn în gura deschisă a şarpelui. O aruncă în cele dinlăuntru ale lui şi fiara s-a spart şi a crăpat. De aceea, vedeţi în icoane pe Sfântul Gheorghe zugrăvit călăreţ şi cu suliţa, care are în vârf crucea Domnului, ucigând fiara. Astăzi, aceste lucruri par incredibile. Oamenii din lume le consideră poveşti. Dar noi ştim că se întâmplă nu numai cele pe care le-a făcut Sfântul Gheorghe, ci se petrec şi lucruri de mii de ori mai mari. Este plină istoria de minunile pe care le-au făcut sfinţii credinţei noastre cu puterea lui Hristos. Avem o religie vie şi se cuvine s-o iubim şi să i ne dedicăm în întregime. Iată deci, iubiţii mei, în puţine cuvinte viaţa sfântului. De aceea Sfântul Gheorghe este unul din cei mai iubiţi sfinţi de către popor.<o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="color: #00b0f0; line-height: 115%;">***<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;"> V</span><span lang="RO" style="line-height: 115%;">ă mai spun încă ceva şi termin. Am văzut pe fiara uriaşă care era la izvor şi care nu lăsa pe nimeni să se răcorească. În afară de această fiară pe care Sfântul Gheorghe a ucis-o cu suliţa şi cu crucea sa, în zilele noastre există o altă fiară, mult mai rea decât cea pe care a ucis-o Sfântul Gheorghe. Iar fiara cea mai rea care îneacă întreaga omenire şi ameninţă cu cea mai mare distrugere... este ateismul, materialismul ateu. Cu această fiară mica noastră ţară s-a luptat eroic, ca să nu cadă în gura ei.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;"> <b> <span style="color: #00b0f0;">De aceea, dac</span></b></span><b><span lang="RO" style="color: #00b0f0; line-height: 115%;">ă alţii şi-au trădat credinţa şi îndatoririle, voi sărăcuţilor, copii eroici ai Bisericii şi ai patriei, rămâneţi în credinţa lui Dumnezeu, luptaţi-vă cu nobleţe, corp la corp, pentru tot ce are ţara noastră mai sfânt.<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;"> <b><span style="color: #c0504d;">Cu ajutorul Sfântului Gheorghe vom merge înainte, vom învinge piedicile.<o:p></o:p></span></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="EN" style="color: #c0504d; line-height: 115%;"> M</span></b><b><span lang="RO" style="color: #c0504d; line-height: 115%;">ă rog să rămâneţi pururea neclintiţi în credinţă, prin mijlocirile Sfântului Gheorghe şi ale tuturor sfinţilor. Amin.<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="EN" style="line-height: 115%;">(trad. <b>M.L.,</b></span><b><span lang="EN" style="font-family: Calibri; line-height: 115%;"> </span></b><span lang="EN" style="line-height: 115%;"><a href="http://www.augoustinos-kantiotis.gr/?p=11719">http://www.augoustinos-kantiotis.gr/?p=11719</a>) <o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="line-height: 115%; margin-bottom: 10pt; text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal"><br />
</div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-26635747669202335722010-04-22T11:51:00.000-07:002010-04-22T11:51:06.007-07:00Mucenicii, dovada Învierii lui Hristos - Omilie la pomenirea Sf. M. Mc. Gheorghe<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">Omilie a Mitropolitului Augustin de Florina la <o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">pomenirea </span></b><b><span lang="RO" style="color: red;">Sfântului Mare Mucenic Gheorghe</span></b><b><span lang="RO"> <span style="color: #3366ff;">(I)</span><o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">(23 aprilie)<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S9CZ2jkz77I/AAAAAAAABO4/RluhMidNvwI/s1600/sfgheorghe.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S9CZ2jkz77I/AAAAAAAABO4/RluhMidNvwI/s200/sfgheorghe.jpg" width="160" /></a></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: #3366ff;">Mucenicii, dovada Învierii lui Hristos<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Pe 23 aprilie, iubiţii mei creştini, Biserica noastră cinsteşte pomenirea <b><span style="color: red;">Sfântului Marelui Mucenic Gheorghe, </span><span style="color: #3366ff;">purtătorul de biruinţă.</span></b> Despre el vom vorbi aici. Dar înainte de a vorbi despre Sfântul Gheorghe vom spune câteva cuvinte despre Paşti, pentru că <b>sărbătoarea Sfântului Gheorghe cade de obicei aproape de Paşti şi are o legătură cu marea sărbătoare a Învierii Domnului nostru.<o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: navy;">Paştele, sărbătoare a sărbătorilor şi praznic al praznicelor.</span></b> Se bucură îngerii şi arhanghelii, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, drepţii de Învierea Domnului. Dar ne bucurăm şi noi, pentru că din mormânt a zburat viaţa cea nemuritoare, iertarea păcatelor noastre, biruinţa şi triumful împotriva păcatului, a morţii şi a lui Lucifer. Precum spune minunat Ioan Gură-de-Aur în cuvântul său catehetic, pe care îl aud toţi cei care rămân până la sfârşitul Dumnezeieştii Liturghii pascale, „Să nu se plângă nimeni de lipsă, că s-a arătat Împărăţia cea de obşte. Nimeni să nu se tânguiască pentru păcate, că din mormânt iertare a răsărit. Nimeni să nu se teamă de moarte, căci ne-a izbăvit pe noi moartea Mântuitorului”. Adică: Toţi cei care sunteţi săraci, nu vă întristaţi, căci bogăţie este Hristos. Toţi cei care sunteţi păcătoşi, ştergeţi-vă lacrimile, căci Hristos vă iartă păcatele. Toţi cei care vă temeţi de moarte, prindeţi curaj, căci Hristos a biruit moartea. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Învierea împrăştie pretutindeni, ca un soare, bucuria şi veselia. Se bucură chiar şi natura moartă, care primăvara înviază şi ea şi poartă cele de sărbătoare ale ei, iar florile de primăvară strigă şi ele în felul lor: Hristos a înviat!<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Bucuria lui Dumnezeu! Şi numai satana se tânguieşte şi este îndurerat şi împreună cu el şi toţi aceia care nu vor să creadă în Hristos şi continuă să trăiască în necredinţă şi în stricăciune. Necredincioşii, chiar şi în ziua Învierii, nu simt nimic sfânt şi duhovnicesc, ci trăiesc ca dobitoacele, fără Dumnezeu, fără Hristos, şi, din păcate, doar numele de creştin le-a mai rămas. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b>Paştele Domnului! Dar bucuria creştinilor continuă. Alături de Învierea lui Hristos sărbătorim şi pomenirea marelui mucenic Gheorghe. <o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: navy;">Pomenirea lui este pe 23 aprilie.</span></b> <b>Dar atunci când 23 aprilie cade înainte de Paşti, în perioada de pocăinţă, atunci s-a hotărât ca sărbătoarea Sfântului Gheorghe să se prăznuiască în a doua zi de Paşti. </b>Şi aceasta este o dovadă că Biserica noastră are dreptul să schimbe zilele sărbătorilor. Lucrul la care este atentă nu este atât când vom sărbători, ci cum vom sărbători. Dacă e vorba ca în zilele sfinte creştinii să cadă cu mutrele în chefuri, în beţii, în desfrânări şi în adultere şi în orice necurăţie şi crimă, mai bine ar fi fost să fi muncit. Aceşti creştini nu cinstesc, ci-l necinstesc pe sfântul; înjosesc numele de creştin şi dau dreptul necredincioşilor să critice credinţa noastră. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b>Dar să spunem acum câteva cuvinte şi despre sărbătoarea Sfântului Gheorghe.<o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: navy;">Sfântul Gheorghe este iubit nu doar în patria noastră, ci şi în alte ţări creştine. Milioane de bărbaţi îi poartă numele: </span></b>împăraţi, principi, generali, oameni de ştiinţă, bogaţi, săraci, muncitori, plugari poartă numele Gheorghe şi îşi sărbătoresc ziua onomastică. Până şi femeile au numele de Gheorghia (la noi Georgiana, Georgeta –n.tr<b>.). Nu există casă în Elada să nu aibă vreo rudă cu numele Sfântului Gheorghe. <span style="color: #3366ff;">Dar de ce atâta cinste faţă de Sfântul Gheorghe? <o:p></o:p></span></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">***<o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: navy;">Sfântul Gheorghe a fost unul din cei mai mari eroi ai creştinismului.</span></b> S-a născut şi a fost martirizat în anii unei groaznice persecuţii, pe care a declanşat-o împotriva creştinismului un sinistru şi sângeros împărat, Diocleţian. Patria natală a lui Gheorghe a fost Capadocia, o eparhie din Asia Mică, care a dat naştere la atâţia sfinţi şi mucenici. Tatăl lui, când Gheorghe era încă mic copil, a fost arestat, a mărturisit pe Hristos şi a fost martirizat. Gheorghe a fost un copil de mucenic. Mama lui văduvă, femeie evlavioasă, îl lua pe micul Gheorghe şi-l ducea deseori la mormântul tatălui său mucenic. Şi acolo, deasupra mormântului, îngenunchiaţi amândoi, se rugau lui Dumnezeu. Gheorghe, din frageda lui vârstă, ardea de sfântul dor de a urma exemplul tatălui său şi de a deveni şi el mucenic al lui Hristos. Când a crescut, a slujit în armată. Era un soldat strălucit, ascultător, plin de bărbăţie, fără teamă în lupte. Îşi iubea patria, îi izgonea pe barbarii care atacau şi ardeau casele şi junghiau copiii şi femeile. Sfântul Gheorghe a fost un apărător al celor neputincioşi. Pentru bărbăţia lui a avansat repede şi a ajuns la cele mai înalte funcţii din armată; a devenit general.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Dar când s-a declanşat persecuţia împotriva creştinilor şi toţi ofiţerii au fost obligaţi să declare că nu sunt creştini şi că cred în idoli, atunci Gheorghe nu a ezitat deloc să facă ceea ce se cuvenea. <b><span style="color: navy;">Nu s-a lepădat de Hristos ca ceilalţi, ci a declarat că este creştin şi că nicio putere din lume nu va putea să-i schimbe credinţa.</span></b> Împăratul, când a auzit această declaraţie, s-a întristat mult, pentru că cel mai viteaz general al său era creştin. La început a încercat să-l convingă cu binele, i-a promis până şi cele mai mari onoruri şi funcţii. Dar Gheorghe a respins toate propunerile şi a rămas statornic şi neclintit. Atunci, a început mucenicia lui; o mucenicie din cele mai groaznice. <b><span style="color: navy;">La început l-au aruncat într-o temniţă întunecoasă. L-au pus apoi pe roată, care era o unealtă de schingiuire; prin cuiele ei ascuţite, roata făcea să se sfâşie carnea, să curgă sânge şi omul să moară, dar Hristos prin harul Său l-a ajutat pe mucenic şi acesta a învins toate durerile. Şi nu doar aceasta,</span> <span style="color: navy;">ci </span><span style="color: #3366ff;">a făcut şi minuni</span><span style="color: navy;">: a înviat din mormânt un mort. A ucis o fiară mare care mânca oameni, s-a dus în templul idolilor şi prin rugăciunea sa a făcut de s-au dărâmat toţi idolii şi a făcut pe demoni să strige şi să spună că unul este adevăratul Dumnezeu, Dumnezeul lui Gheorghe.</span></b> Acestea par multor oameni de necrezut, dar Hristos a spus că oricine crede în El va face minuni, va călca peste scorpii şi peste şerpi şi va birui toată puterea vrăjmaşului (Luca 10, 19). <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">***<o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: navy;">Tot ce a făcut Sfântul Gheorghe nu a făcut cu puterea sa, a făcut-o prin puterea lui Hristos, Care a biruit păcatul şi moartea şi a înviat din morţi şi dăruieşte putere oricărui credincios să-i biruiască şi el pe vrăjmaşii lui.</span></b> În felul acesta, fiecare sfânt este o nouă dovadă că Hristos este adevăratul Dumnezeu. Viaţa, chinurile muceniceşti şi minunile sfinţilor nu pot să aibă o altă explicaţie decât una singură: că Hristos a înviat, trăieşte şi împărăţeşte şi că El este Cel care dăruieşte puterea şi harul Său ca oamenii neputincioşi şi păcătoşi să devină eroi şi martiri.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Mii de oameni, care au urmărit mucenicia şi minunile sfântului, au crezut şi s-au botezat în numele lui Hristos. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: navy;">Creştinii mei, nu ajunge să sărbătorim praznicul Sfântului Gheorghe. Trebuie să-l imităm şi noi pe sfânt în virtuţile pe care le-a avut şi mai ales în bărbăţia pe care a arătat-o de-a lungul întregii sale vieţi. </span><span style="color: maroon;">A omorât sfântul fiara, aşa cum se vede în icoana lui? Avem şi noi fiara noastră, adică patimile şi răutăţile noastre. Cine este liber de acestea? Înainte! Să ridicăm război împotriva acestor fiare lăuntrice! Cine se războieşte, acela îşi şi învinge cu ajutorul lui Hristos patimile, acela se face un vrednic următor al Sfântului Gheorghe. Acest creştin este o dovadă că Hristos care a înviat şi în zilele noastre trăieşte, biruieşte şi triumfă.<o:p></o:p></span></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;"> </span></b><b><span lang="RO" style="color: #3366ff;">Hristos a înviat, fraţilor! Lui Hristos Celui răstignit şi înviat cinste şi slavă în vecii vecilor.<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">(traducere: <b>M.L</b>., sursa: <b><span style="color: #339966;">„Miripnoa anthi”</span></b>, Atena, 2007)<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-65842114541084084882010-04-22T03:08:00.000-07:002010-04-22T03:08:08.207-07:00Pomenirea Sfântului Apostol Natanael<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">Omilie a Mitropolitului Augustin de Florina <o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">la pomenirea</span></b><b><span lang="RO"> <span style="color: red;">Sfântului Apostol Natanael<o:p></o:p></span></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="margin-left: 21.75pt; text-align: center; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: navy;">-<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><b><span lang="RO" style="color: navy;">22 aprilie -<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S9Af2LpPlqI/AAAAAAAABOw/USqJVvaLyiQ/s1600/agiosnathanail02_w400.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://2.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S9Af2LpPlqI/AAAAAAAABOw/USqJVvaLyiQ/s200/agiosnathanail02_w400.jpg" width="145" /></a></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: #3366ff;">MĂRTURISIRE STATORNICĂ<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> </span><b><span lang="RO">Pe 22 aprilie este sărbătoarea Sfântului Natanael, unul din cei 12 apostoli ai Domnului.</span></b><span lang="RO"> Sărbătorii acestui apostol vom închina această omilie a noastră. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b>Natanael este un nume evreiesc şi înseamnă <span style="color: #3366ff;">„darul lui Dumnezeu”</span>. Omul care îşi îndeplineşte scopul şi păşeşte pe drumul lui Dumnezeu este o binecuvântare, un dar al lui Dumnezeu. Dimpotrivă omul rău nu este o binecuvântare, ci un blestem.</b> Iată doi apostoli, care au trăit lângă Hristos: unul Natanael, altul Iuda. Primul s-a arătat a fi o binecuvântare, al doilea un blestem. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Natanael! A fost o fiinţă nobilă. Îl iubea pe Dumnezeu. Cerceta Legea şi Profeţii. Din sfintele cărţi înţelegea că într-o zi va veni Mesia, Cel care va mântui omenirea. Natanael legase o strânsă prietenie cu un alt compatriot al său, cu Filip. Prietenia lor nu provenea din calcule comerciale şi economice; adică ceea ce-i împrietenea nu erau banii. Îi lega altceva incomparabil mai important: îi lega dorinţa de a veni în chinuita lor patrie şi în lumea întreagă zile mai bune. Şi potrivit profeţiilor aceste zile mai bune ar fi venit odată cu venirea lui Hristos. Hristos era singurul care ar fi putut să spargă legăturile sclaviei, să-l elibereze pe om, să-l facă să trăiască bucuros şi fericit.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Cei doi prieteni, Filip şi Natanael, trăiau cu dorinţa venirii lui Hristos. Şi Hristos venise şi străbătea cetăţile şi satele patriei lor şi propovăduia adevărul şi făcea minuni. Şi Hristos, care ştia dorinţa inimii celor doi prieteni, nu a lăsat neîmplinită dorinţa inimii lor. Mai întâi îl întâlneşte pe Filip şi-l cheamă să-L urmeze. Şi Filip Îl urmează. Bucuria lui era de nedescris. Găsise tot ceea ce-şi dorise. Lângă Hristos era fericit. Dar Filip nu era dintre acei oameni care dacă găsesc ceva bun îl ţin doar pentru ei şi nu vor să-l transmită şi altora. Cine sapă şi găseşte zăcăminte de aur trebuie să arate şi altora. Nu doar el să devină bogat, ci şi alţii să devină bogaţi. Cine găseşte apă şi bea şi se răcoreşte, trebuie să le arate şi altora izvorul şi să nu-l ţină doar pentru el. Şi cine cunoaşte un medic de seamă, care vindecă de boli grele, trebuie să-l recomande pe acest medic şi altor rude şi prieteni. Hristos este comoara, inepuizabila comoară. Hristos este izvorul, care curge şi răcoreşte pe oameni şi niciodată nu seacă. Hristos este medicul, care vindecă toate bolile şi dăruieşte gratuit medicamentele lui taumaturgice. Lângă El, săracul devine bogat duhovniceşte, cel însetat îşi potoleşte setea, cel bolnav îşi află vindecare de boala păcatului. Lângă Hristos, omul, viermele care se târăşte în noroi, se preschimbă, capătă aripi de vultur şi zboară în înălţimea cerului şi aude şi vede câte lucruri frumoase există în afară de murdăria pe care până ieri doar pe ea o cunoscuse. Lângă Hristos, omul care nu a învăţat carte şi nu ştie să semneze devine înţelept care biruieşte toate falsele filozofii ale lumii.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Filip, care ştia dorul lui Natanael, a alergat să-i aducă la cunoştinţă şi cu bucurie de nedescris să-i spună: Natanaele, L-am găsit pe Mesia! Este din Nazaret.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Din Nazaret? întreabă Natanael cu nedumerire. Pentru că Nazaret era un sat, ai cărui locuitori nu aveau un renume bun pentru simţămintele lor nobile; era un sat plin de spini, plin de răutăţi şi metehne. Cum, acum, din acest spiniş era posibil să răsară un trandafir? Natanael întâmpina greutăţi în a crede lucrul acesta. Şi Filip, care nu putea să exprime în cuvinte tot ceea ce simţise lângă Hristos, în loc de orice alt argument îi spune: „Vino şi vezi”. Filip era sigur că întâlnirea personală cu Hristos va fi suficientă pentru a dezlega orice îndoială a lui Natanael referitoare la persoana lui Hristos. Natanael a venit, L-a văzut şi L-a ascultat pe Hristos. Strălucirea lui Hristos era atât de puternică, încât câteva minute de convorbire cu Hristos au fost suficiente pentru a-l convinge pe Natanael, că partenerul lui de dialog nu era unul din renumiţii dascăli şi înţelepţi, ci era Fiul lui Dumnezeu. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Natanael nu-L ştia pe Hristos. Dar Hristos îl ştia pe Natanael. Îl ştia chiar mai bine decât Filip, cu care de atâţia ani se întreţinea; îl ştia mai bine chiar şi decât părinţii lui; îl ştia mai bine decât tot ceea ce el însuşi ştia despre sine! Iată - a spus Hristos, un adevărat israelit, care nu are vicleşug înăuntrul său. – Doamne, a răspuns Natanael, Tu pentru prima oară mă vezi. De unde mă cunoşti? – Te-am văzut sub smochin, a spus Hristos. Sub ce smochin? Dar acest copac are frunze dese, iar când cineva este sub smochin nu poate fi văzut de nimeni. Dar ochiul – o, ochiul lui Hristos! – trece şi prin cele mai dese frunzişuri; trece prin toate stăvilarele şi zidurile şi ajunge până în adâncul pământului şi al mării – ce zic? - , ajunge până în adâncul inimii, decât care nu există vreun alt lucru mai adânc. Nu doar locul în care era ascuns Natanael îl ştia Hristos, ci până şi adâncul inimii lui, şi a confirmat faptul că Natanael era un om sincer. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b>Natanael, după toate câte auzise din gura lui Hristos, s-a încredinţat că într-adevăr Hristos este Fiul lui Dumnezeu. Şi ceea ce a crezut a şi mărturisit: <span style="color: navy;">„Rabbi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel”;</span> a mărturisit în acel moment înaintea lui Hristos şi a lui Filip; </b>şi după Învierea lui Hristos, acest Natanael, care atunci a crezut lucrul acesta şi mai mult şi mai profund, s-a dus şi a propovăduit în diferite ţări şi oamenii au crezut predicii lui şi au devenit ucenici ai lui Hristos; şi, în sfârşit, ceea ce de mii de ori propovăduise şi mărturisise, a confirmat cu sângele său, pentru că a avut un sfârşit mucenicesc. <b>Natanael a fost răstignit ca şi Hristos.<o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">***<o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Iubiţii mei! Citind Evanghelia, vedem la un moment dat că milioane de oameni, poporul iudaic, Îl primeşte pe Hristos cu stâlpări şi Îi strigă zicând: „Osana, binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel” (Ioan 12, 13). Dar aceste „Osana”-le, „Trăiască Hristos”, n-au ţinut nici măcar o săptămână. În Marea Vineri toate aceste „Osana”-le s-au stins şi în locul „osana”-lelor aceiaşi oameni au strigat „Răstigneşte-L! Răstigneşte-L!”.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Dar noi, iubiţilor, <b><span style="color: navy;">să nu ne asemănăm iudeilor, care astăzi strigă </span><span style="color: #3366ff;">„Osana!”</span><span style="color: navy;">, iar mâine: </span><span style="color: #3366ff;">„Să se răstignească!”</span><span style="color: navy;">; nu. Să-l imităm pe Natanael, pe credinciosul ucenic şi apostol al lui Hristos. Mărturia noastră pentru Hristos să fie statornică şi pe viaţă, şi astăzi şi mâine şi până la cea din urmă clipă a vieţii noastre, în faţa prietenilor şi vrăjmaşilor lui Hristos, pretutindeni şi întotdeauna să mărturisim credinţa noastră, devotamentul nostru faţă de Hristos: </span><span style="color: red;">„Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti Împăratul lui Israel” </span><span style="color: navy;">(Ioan 1, 50).<o:p></o:p></span></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">(traducere<b>: M.L</b>., sursa: <b><span style="color: #339966;">„Miripnoa anthi”,</span></b> Atena, 2007)<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-36555336391033365782010-04-21T12:10:00.001-07:002010-04-21T12:11:05.245-07:00"LIBERTATEA – SPECIFIC AL OMULUI" - Omilie la Duminica Slăbănogului<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">Omilie a Mitropolitului Augustin de Florina <o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: red;">la Duminica Slăbănogului</span></b></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><span style="font-size: small;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S89NWOjjQZI/AAAAAAAABOg/x9t_EHNPSvU/s1600/duminica-slabanogului-vitezda-2-foarte-frumoasa.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S89NWOjjQZI/AAAAAAAABOg/x9t_EHNPSvU/s320/duminica-slabanogului-vitezda-2-foarte-frumoasa.jpg" /></a></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: blue;"><span style="color: red;">LIBERTATEA – <span style="color: purple;">SPECIFIC AL OMULUI</span></span><o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: blue;">„Voieşti să te faci sănătos?” (Ioan 5, 7)<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><br />
</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> Iubiţii mei, Sfânta Evanghelie istoriseşte astăzi o minune, una din nenumăratele minuni pe care le-a făcut, le face şi le va face până la sfârşitul veacurilor, în ciuda demonilor, Domnul nostru Iisus Hristos. <o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> Care este această minune? <span style="color: navy;">Hristos a înviat un mort.</span> Greşeşti – îmi veţi spune. Noi n-am auzit astăzi în Evanghelie că a înviat un mort; am auzit că a vindecat un paralitic. Da, dar acesta era într-un asemenea grad de paralizie, încât nu se deosebea de un mort<span style="color: navy;">. Era un mort neîngropat. Avea mâini şi nu avea mâini, avea picioare şi nu avea picioare. Era permanent imobilizat.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> Viaţa înseamnă mişcare. Viermişorul se mişcă în noroiul lui, furnica parcurge kilometri, albina ajunge la distanţe incredibile de stupul ei, păsările vin de departe, de la Polul Nord şi de la Polul Sud, în ţara noastră. Toate câte au viaţă se mişcă; unul singur nu se mişcă – paraliticul. Am văzut la Azilul de Boli Incurabile din Atena un om paralizat, ca o imagine a paraliticului din Evanghelia de astăzi. Era cu totul imobilizat, nici mâna nu şi-o putea ridica; asistenta îl hrănea.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> <span style="color: navy;">Deci aşa era paraliticul de la Vitezda.</span> Şi câţi ani, vă rog, a trăit drama aceasta? Nu unu, sau doi sau trei ani; 38 de ani, o viaţă întreagă. Şi nu era doar paralizat, bolnav de mulţi ani şi incurabil; la toate astea mai avea ceva, care îl durea mai mult; era părăsit. Vreun vecin milos l-o fi luat pe umeri şi l-a adus acolo în foişorul<b><span style="font-weight: normal;"> </span></b> scăldătorii, unde din când în când, precum am auzit, într-un moment necunoscut, un înger tulbura apa şi atunci ea primea un fel </span><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Palatino Linotype"; font-weight: normal;">energie</span></b></span><span lang="RO" style="font-size: small;">, o putere taumaturgică şi vindeca pe cel care avea fericirea de a intra primul în apele tulburate. Dar el nu putea să se mişte; a rămas acolo, lângă scăldătoare, lângă cisterna taumaturgică, nemişcat ca o piatră, ca un creion pe care nu-l ridică nimeni.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> Toţi îl dispreţuiau. Oare nu avea şi el familie? Se pare că până şi femeia lui, care ar fi trebuit să fie lângă el, lipsea. Din nefericire, şi în iubirea conjugală apar situaţii care o împuţinează. Ce înfricoşător! Şi cea pe care ai iubit-o cu cea mai duioasă iubire, poate să te părăsească; copilul, pe care l-ai născut şi l-ai crescut, poate să te părăsească. Toţi pot să te părăsească şi să rămâi singur; unul singur nu te uită, Dumnezeu. În anii revoluţiei elene, în Peloponez, într-o situaţie dificilă, l-au lăsat toţi pe bătrânul Kolokotronis şi a rămas cu totul singur. Atunci, a alergat la o bisericuţă, s-a rugat şi a prins curaj; a simţit că Îl are pe Dumnezeu cu el. Şi oricine Îl are pe Dumnezeu cu el nu se simte singur. <o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> <span style="color: navy;">Aşadar, paraliticul din Evanghelia de astăzi era părăsit de oameni, dar Dumnezeu nu l-a uitat. </span>Domnul nostru Iisus Hristos, care a purtat trup omenesc şi s-a coborât din cele cereşti aici pe pământ, a hotărât să-l vindece. S-a dus lângă el, acolo, în pridvor unde zăcea, şi s-a apropiat de el ca un străin necunoscut. Dar mai înainte de a-l vindeca i-a spus ceva. Şi în punctul acesta vă rog să luaţi aminte, deoarece are o mare importanţă. <o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> <b>Înainte de a-l vindeca, Hristos îl întreabă: <span style="color: #3366ff;">„Voieşti să te faci bine?”</span> (Ioan 5, 7).</b> Curioasă întrebare. Acest bolnav de 38 de ani ce altceva dorea decât vindecarea. <b>De ce deci Hristos îi adresează această întrebare? Ce vrea să ne înveţe prin asta?</b> <b><span style="color: #333399;">Dumnezeu vrea să ne încredinţeze o mare învăţătură: </span><span style="color: #3366ff;">că respectă libertatea omului.</span></b> De aceea, şi noi trebuie să cinstim libertatea semenilor noştri. Pentru că dacă are ceva omul prin care se deosebeşte de fiară – în afara raţiunii şi a conştiinţei - , este libertatea sa.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><br />
</span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span lang="RO" style="color: red; font-size: small;">***<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal"><span lang="RO" style="font-size: small;"> <o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> <b><span style="color: #333399;">Libertate este ca omul să aibă posibilitatea să se gândească şi să-şi exprime cugetele sale, să poată acţiona fără restricţii, să se mişte în limitele binelui. Libertatea este un dar al lui Dumnezeu; omul a fost creat liber. <o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: #333399;"> Libertatea este necesară. </span></b></span><span lang="RO" style="font-size: small;">A priva cineva libertatea omului este ceva grav, respingător, antisocial, antidemocratic, antinatural, inuman – n-au spus nimic încă – e anticreştin, anti-Dumnezeu. Cine privează libertatea persoanei (despre care înţelegem că se mişcă în limitele orânduirii legale şi ale bunei-cuviinţe) face un lucru satanic. Să privezi de libertate pe cineva este ca şi cum l-ai lipsi de oxigen. Este ca şi cum ai scoate peştele din mare. Peştele a fost creat ca să înoate în apă, iar omul ca să înoate în libertate. De aceea femeile în Suli cântau:<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal"><span lang="RO" style="font-size: small;"> <span style="color: blue;">„Pe uscat peştele nu trăieşte, nici floarea în prundiş,<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal"><span lang="RO" style="color: blue; font-size: small;"> Iar suliotisele nu trăiesc fără libertate”.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal"><span lang="RO" style="font-size: small;"> Niciun popor nu a cântat cu atâta patimă libertatea, ca poporul elin. Amintesc doar stihul lui Rigas Fereos:<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal"><span lang="RO" style="font-size: small;"> <span style="color: blue;"> „Mai bine în libertate o oră<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal"><span lang="RO" style="color: blue; font-size: small;"> Decât 40 de ani în sclavie şi ocnă”.<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> Noi, ca popor liber, care am vărsat râuri de sânge pentru libertate, simţim importanţa cuvântului pe care l-a spus astăzi Dumnezeul-Om: „Voieşti să te faci sănătos?” (Ioan 5, 7). Dacă vrei, te fac bine; dacă nu vrei, nu. <o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> <b><span style="color: #3366ff;">Nevoia de libertate este </span></b></span><span style="font-size: small;"><b><span style="color: #3366ff; font-family: "Palatino Linotype"; font-weight: normal;">primordială</span></b><b><span style="color: #3366ff;"> <span lang="RO">şi universală.</span></span></b></span><span lang="RO" style="font-size: small;"> Şi înainte de Hristos, în anii Vechiului Testament, Dumnezeu strigă: Omule, am pus înaintea ta două lucruri, focul şi apa. Alege şi ia. Dacă îţi vei întinde mâna la apă, te vei răcori. Dacă o vei întinde în foc, te vei arde (Înţelepciunea lui Sirah 15, 16).<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> <o:p></o:p></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span lang="RO" style="color: red; font-size: small;">***<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> <b><span style="color: navy;">Apă răcoroasă, iubiţii mei, este adevărul Sfintei Scripturi, învăţătura lui Hristos, dogmele Sfintei noastre Biserici. Focul ce arde ce este? Este înşelarea, răutatea, corupţia (furtul, minciuna, calomnia, mărturia mincinoasă, desfrânarea, adulterul, blasfemia, crima).</span> <span style="color: #3366ff;">Alege şi ia, omule!</span> <span style="color: navy;">Omul veacului nostru ce alege?</span> <span style="color: red;">Aici este tragedia. </span><span style="color: #3366ff;">Măreţia omului este libertatea, dar tot ea este şi tragedia lui. </span></b>De aceea, unii susţin că este mai bine ca popoarele să fie guvernate prin îngrădirea libertăţii, ca să fie îndrumate pedagogic spre folosul lor, decât să fie lăsate libere pe de-o parte, dar să se chinuiască din cauza greşelilor lor. Libertatea este un cuţit cu două tăişuri; foloseşte sau nu foloseşte? Este un avantaj sau un dezavantaj? Chestiunea aceasta este mare şi complexă. Cu toate că libertatea presupune pericolul, nu încetează să fie <b><span style="font-weight: normal;">un avantaj</span></b> şi un privilegiu al omului; pentru ea merită să se întâmple toate câte se întâmplă. <o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span lang="RO" style="font-size: small;"> <b><span style="color: green;">Aşadar </span><span style="color: red;">„alege şi ia”</span><span style="color: green;">. Şi omenirea alege focul! Păcat de ştiinţa de carte şi de ştiinţe şi de universităţi şi de diplomaţie. De două ori şi-a băgat omenirea mâna în foc; sau mai degrabă nu doar mâna şi-a băgat-o, ci toată a căzut în foc, în războiul mondial. În primul război mondial 20 de milioane de morţi, în al doilea 38 de milioane de morţi. O, Dumnezeul meu! Mame, voi mai înaintea tuturor, care simţiţi mai mult viaţa în cele dinlăuntru ale voastre, bătrâni cu părul alb şi copii mici, rugaţi-vă. Nu sunt profet. Privesc, precum toţi, că pacea lumii atârnă de un fir de aţă. Dacă acesta se va rupe, va izbucni un nou război mondial, sau mai degrabă Armaghedonul Apocalipsei (16, 16), care va fi sfârşitul omenirii. Dumnezeu să ne păzească şi să dăruiască lumii pace. <o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: green;"> </span></b><b><span lang="RO" style="color: blue;">Dar pacea se întemeiază pe libertate. Domnul întreabă: Omenire, „vrei să te faci sănătoasă?”. Din nefericire, nu am învăţat din pătimirile noastre. În ciuda tuturor luminilor ştiinţei, suntem mai puţin inteligenţi decât animalele. Măgăruşul care a alunecat într-o groapă, când trece din nou pe acolo este atent ca să nu cadă din nou. Evanghelia propovăduieşte libertatea. Oamenii „din nefericire” îşi închid urechile. Nu se cuminţesc. Din mii de oameni, dacă ascultă unul glasul lui Hristos. Printre altele, fiarele urlă şi îşi pregătesc toate armele pentru atac. Ce se va întâmpla, cine va domina?<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: blue;"> </span></b><b><span lang="RO" style="color: maroon;">Având ca temei Sfânta Scriptură, zic: Nu va birui ursul, nici leul, nici vreo fiară. Apocalipsa se termină cu un mesaj optimist: Va învinge Mielul. Iar Mielul este Domnul nostru Iisus Hristos, pe Care, copii ai elinilor, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii. Amin. <o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal"><span style="font-size: small;"><br />
</span></div><div class="MsoNormal"><span style="font-size: small;"><br />
</span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO">+ Episcopul Augustin<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span lang="RO" style="font-size: small;">(Omilie a Mitropolitului de Florina, părintele Augustin,<o:p></o:p></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span lang="RO" style="font-size: small;">în Sfânta Biserică a Sfântului Andrei Levkonos - Prespe, 16-5-1976)<o:p></o:p></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><br />
</span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span lang="RO" style="font-size: small;">(traducere: <b>M.L</b>., <a href="http://www.augoustinos-kantiotis.gr/?p=11614"><b><span style="color: navy;">http://www.augoustinos-kantiotis.gr/?p=11614</span></b></a>)<o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal"><span style="font-size: small;"><br />
</span></div><div class="MsoNormal"><span lang="RO" style="color: maroon; font-size: small;"> <o:p></o:p></span></div><div class="MsoNormal"><span style="font-size: small;"><br />
</span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><br />
</span></div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-68917630118700241942010-04-21T08:58:00.001-07:002010-04-21T08:58:55.982-07:00Arhiepiscopul Ciprului către toţi aceia care se opun vizitei papei<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">Arhiepiscopul Ciprului<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">către toţi aceia care se opun vizitei papei:</span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S88geLTugMI/AAAAAAAABOY/UnZ3XJVK7dA/s1600/kipros.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S88geLTugMI/AAAAAAAABOY/UnZ3XJVK7dA/s200/kipros.jpg" width="136" /></a><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;"> </span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;"><o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: red;">„Orice preot va face vreo „necuviinţă”<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: red;">va fi pedepsit implacabil”.<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Arhiepiscopul Hrisostomos a trimis ieri din Constantinopol un mesaj clar tuturor acelora care se opun sau reacţionează într-un fel la vizita apropiată a papei în Cipru pe 4 iunie. La întrebarea Agenţiei de Ştiri Bisericeşti Amen.gr despre vocile care îşi exprimă opoziţia faţă de călătoria papei, Hrisostomos al Ciprului le-a caracterizat „disonanţe<a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=4934683468094599313#_ftn1" name="_ftnref1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span class="MsoFootnoteReference"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">[1]</span></span></span></a>” şi a anticipat că <b><span style="color: navy;">„orice preot face vreo </span><i><span style="color: #3366ff;">„necuviinţă”</span></i><span style="color: navy;"> va fi pedepsit implacabil”. <o:p></o:p></span></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Întâistătătorul Bisericii Ciprului dă ordine în toate direcţiile că „nu voi graţia pe nimeni” şi aminteşte că <b>toţi membrii Bisericii sunt datori să facă ascultare. <o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Întrebat despre perspectivele coexistenţei cetăţenilor străini şi musulmani din marea insulă răspunde că aşa cum au trăit armonios în veacurile anterioare, „pot să trăiască din nou fericiţi”.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><u><span style="color: green;">Urmează declaraţiile arhiepiscopului Ciprului:<o:p></o:p></span></u></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><u><span lang="RO" style="color: green;"><o:p><span style="text-decoration: none;"><br />
</span></o:p></span></u></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><i><span lang="RO" style="color: green;"> </span></i><i><span lang="RO" style="color: maroon;">Nikos Papahristos:<b> Preafericite, în curând veţi primi în Cipru pe papa Romei. Există însă şi voci care nu sunt de acord. Au un punct de vedere diferit...</b></span></i><b><i><span lang="RO" style="color: red;"> <o:p></o:p></span></i></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: red;">Arhiepiscopul Ciprului:</span></b><span lang="RO" style="color: red;"> </span><span lang="RO" style="color: black;">Aceste voci... eu le caracterizez drept para-voci (disonanţe). Sunt para-voci, nu sunt voci. Sunt cei care au râvnă, dar nu au cunoştinţă şi de cele mai multe ori fac asta ca să facă demonstraţie, ca să-şi facă popularitate şi nu pentru că ar crede aşa ceva. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: black;"> Nici nu vin la dialog împreună cu noi, nici nu vor să asculte... Sunt oamenii lui „nu mă convingi, chiar dacă mă convingi”. Şi dacă sunt incorigibili, nu cred că avem vreme de pierdut sau de risipit celulele materiei cenuşii a creierului nostru. Ceea ce am să spun este că acolo (adică în Cipru – n.aut.) există o Biserică şi toţi membrii ei sunt datori să se supună Bisericii oficiale. Dacă în ciuda speranţelor noastre, vreun preot va face vreo necuviinţă, va fi pedepsit implacabil. Nu e cazul să graţiez pe nimeni. Şi dacă este monah al Bisericii oficiale, să plece şi să-şi facă propria biserică. Nu poate să fie în interiorul Bisericii. Acolo </span><b><span lang="RO" style="color: navy;">ne dorim linişte şi tot ceea ce hotărăşte Statul şi Biserica oficială trebuie să respecte. Cui nu-i place, să se ducă să-şi facă propria biserică. Nu poate să fie membru al Bisericii şi să nu asculte de autoritatea bisericească.</span></b><span lang="RO" style="color: black;"> Asupra acestui lucru voi fi foarte aspru pentru că ori avem Biserică, ori nu avem. </span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: black;"><o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: red;"> </span><span lang="RO" style="color: maroon;">Nikos Papahristos:<b> Care sunt aşteptările dumneavoastră de la această vizită? <o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: maroon;"> </span><b><span lang="RO" style="color: red;">Arhiepiscopul Ciprului:</span></b><span lang="RO" style="color: red;"> </span><span lang="RO">Papa, dacă vrea,<span style="color: red;"> </span>poate să facă multe şi să ajute. Are mijloacele, iar eu încă o dată, când va veni cu bine în Cipru, cum i-am spus mai demult, îi voi repeta poziţia mea că trebuie să se adreseze liderilor europeni şi să le spună că Europa trebuie să aibă principii şi valori. Nu poate să privească Turcia doar interesat şi ca pe o mare piaţă. Acest lucru i-l voi lămuri. Şi cred că şi Turcia, dacă vrea într-adevăr cel mai mare bine pentru turcii ciprioţi şi dacă vrea ca aceşti oameni să trăiască fericiţi pe pământul părinţilor lor, nu are decât să colaboreze cu noi, pentru <b><span style="color: navy;">că noi toţi dorim cel mai mare bine pentru poporul cipriot, fie că-şi zic elini, fie că-şi zic turci ciprioţi, armeni, latini (catolici) sau oricum altfel. În această direcţie suntem gata să lucrăm mult pentru ca poporul nostru să trăiască fericit pe pământul părinţilor lui. </span></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"><b><span style="color: navy;"><o:p></o:p></span></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <span style="color: maroon;">Nikos Mandinas: <b>Pentru coexistenţa paşnică a elinilor ciprioţi şi a turcilor ciprioţi care sunt perspectivele?<o:p></o:p></b></span></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: maroon;"> </span><b><span lang="RO" style="color: red;">Arhiepiscopul Ciprului:</span></b><span lang="RO" style="color: red;"> </span><span lang="RO">Poporul nostru, cred că coexistă paşnic şi a demonstrat aceasta când s-au înlăturat baricadele. Vin turcii ciprioţi în regiunile libere, ca să-şi vadă casele şi averile lor şi sunt primiţi cu multă bucurie de ai noştri. Merg ai noştri în nord, în regiunile patriei noastre ocupate şi turcii ciprioţi le spun: sunt casele voastre, averile voastre, veniţi să mâncăm, să bem, să discutăm, să ne bucurăm, să râdem... Doar coloniştii sunt cei care spun „nu, sunt ale noastre, nu sunt ale voastre, să plecaţi”. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">Turcii ciprioţi şi elinii ciprioţi cum au trăit veacuri de-a rândul paşnic şi fericiţi pot să retrăiască fericiţi. Cred lucrul acesta. Nu este nevoie de aceste abordări, chipurile, ca să se împace cele două popoare. Sunt împăcate. </span></b><span lang="RO">Au spart cuiva nasul toţi acei turci ciprioţi care au venit în regiunile libere? Nu. Au spart elino-ciprioţii care s-au dus în ţinuturile ocupate? Nu. Unde se vede că nu conglăsuim sau că unul nu-l acceptă pe celălalt?</span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"><o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">(traducere: <b>I.F</b>., după <a href="http://aktines.blogspot.com/2010/04/blog-post_6034.html"><b><span style="color: navy;">http://aktines.blogspot.com/2010/04/blog-post_6034.html</span></b></a>)<o:p></o:p></span></span></div><div><span style="font-size: small;"><br clear="all" /></span> <br />
<hr align="left" size="1" width="33%" /><div id="ftn1"><div class="MsoFootnoteText"><span style="font-size: small;"><a href="http://www.blogger.com/post-create.g?blogID=4934683468094599313#_ftnref1" name="_ftn1" title=""><span class="MsoFootnoteReference"><span class="MsoFootnoteReference"><span style="font-family: "Times New Roman";">[1]</span></span></span></a> <span lang="RO">„Disonanţe” îl traduce pe grecescul </span>«<span lang="EL">παραφωνίες</span>»<span lang="RO">, care în context poate fi tradus şi prin „para-voci”, plecând de la „</span><span lang="EL">φωνές</span><span lang="RO">”</span><span lang="RO"> </span><span lang="RO">(„voci”) (n.tr.).<o:p></o:p></span></span></div></div></div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-1827674230708096672010-04-19T08:33:00.000-07:002010-04-19T08:46:11.338-07:00Apariţie a cărţii "Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 103 ani"<span style="font-size: small;"></span><br />
<h3 style="text-align: left;"><span style="color: #333333; font-size: small;"><span style="color: navy;"><i>Sursa</i>:<span style="color: #674ea7;"> </span><a href="http://acvila30.wordpress.com/" style="color: #674ea7;">Pelerin Ortodox</a> </span></span></h3><h3 style="font-family: Georgia,"Times New Roman",serif; text-align: center;"><span style="color: #333333; font-size: small;"><span style="color: navy;">Apariţie a cărţii </span><span style="color: red;">"Ne vorbeşte Părintele Augustin, Mitropolitul de 103 ani" </span>- </span></h3><div style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: #3366ff;">Omilii ale Mitropolitului de Florina, Părintele Augustin Kandiotis </span></b></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: #3366ff;"> </span></b></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: #3366ff;"><a href="http://acvila30.files.wordpress.com/2010/04/prima-coperta.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-medium wp-image-2762" height="300" src="http://acvila30.files.wordpress.com/2010/04/prima-coperta.jpg?w=210" title="prima coperta" width="210" /></a></span></b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: #333333;"> </span></b></span> </div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: #333333;"> Traducere din limba greacă şi tipărită cu binecuvântarea <b> Înaltpreasfinţitului Părinte Augustin, cartea cuprinde omilii şi predici la Duminicile de peste an, la sărbători şi Sfinţi mai mari. Preţul este unul misionar (5 RON), astfel încât să oferim la câţi mai mulţi oameni posibilitatea de a citi şi împlini cuvintele folositoare ale venerabilului Părinte.</b></span></b></span> </div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b> </b><b><span style="color: #333333;"> </span></b></span> </div><span style="font-size: small;"><br />
</span><br />
<blockquote><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: #333333;"> <i><span style="color: navy;"> Înaltpreasfinţitul Părinte Augustin, Arhiereul care a depăşit vârsta de 100 de ani, este unul dintre cei mai respectabili părinţi ai Bisericii Eladei. A fost Mitropolit de Florina şi s-a distins prin bărbăţia şi curajul său de a stigmatiza scrierile rătăcitoare, dar şi prin dragostea şi grija sa pentru zidirea turmei sale. Cuvântul său, întotdeauna viu, patristic şi simplu a atras şi a folosit pe foarte mulţi credincioşi şi continuă să zidească duhovniceşte şi astăzi. </span></i></span></b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><i><span style="color: #333333;"><b><span style="color: navy;"> Despre Înaltpreasfinţitul Augustin, Preacuviosul Arhimandrit Iustin Popovici, profesor al Facultăţii de Teologie din Belgrad, mărturisea:</span></b> </span><b><span style="color: #3366ff;">"</span><span style="color: #3366ff;">Voi nu aveţi lipsă în Elada, pentru că aveţi un Kandiotis, care vă arată drumul pe care trebuie să păşească Biserica...Am dori şi noi să avem un episcop care să spună adevărul ca Mitropolitul Florinei - Augustin Kandiotis".</span></b></i></span></div></blockquote><div style="text-align: center;"><span style="color: #333333; font-size: small;"><b><a href="http://acvila30.files.wordpress.com/2010/04/coperta-2.jpg"><img alt="" class="size-medium wp-image-2763 aligncenter" height="240" src="http://acvila30.files.wordpress.com/2010/04/coperta-2.jpg?w=213" title="coperta 2" width="170" /></a></b></span></div><span style="color: #333333; font-size: small;"><b> Cei interesaţi pot lăsa un mesaj pe blogul <i style="color: #674ea7;">Pelerin Ortodox</i> la pagina de</b> <b><a href="http://acvila30.wordpress.com/category/contact/"><span style="color: purple;">Contact</span></a>, urmând a vă contacta cu detalii despre primirea cărţii. </b></span><br />
<br />
<br />
<span style="color: #333333; font-size: small;"><b> </b></span> <br />
<div style="text-align: center;"><span style="color: #333333; font-size: small;"><b><span style="color: #3366ff;">ÎN LOC DE PROLOG</span></b></span></div><div style="text-align: center;"><span style="color: #333333; font-size: small;"><b><span style="color: #339966;"><b><span style="color: navy;">(Fragmente din unele omilii rostite în anul 1990)</span></b></span></b></span><br />
<br />
<br />
</div><div style="text-align: center;"><span style="color: #333333; font-size: small;"><b><span style="color: #339966;"> </span></b></span></div><div style="text-align: center;"><span style="color: #333333; font-size: small;"><b><span style="color: #339966;"><b> LEGĂTURA DINTRE POPORUL ROMÂN ŞI CEL ELIN</b></span></b></span><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="color: #333333; font-size: small;"><b><span style="color: #339966;"> </span></b></span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"> „Să nu uităm că avem o legătură deosebită cu poporul român. Cărţile noastre spun că Revoluţia din 1821 s-a proclamat în [Sfânta] Lavră; dar acest lucru nu este corect. Revoluţia s-a proclamat în România, cu o lună înainte. Alexandru Ipsilanti a ridicat steagul libertăţii cu semnul crucii – „EN TOUTO NIKA/ ΕΝ ΤΟΥΤῼ ΝΙΚΑ” („Întru acesta vei învinge!”) şi cu lozinca „LIBERTATE SAU MOARTE!”, înainte de [Sfânta] Lavră, la Iaşi. Primii soldaţi ai lui Alexandru Ipsilanti au fost nişte elevi de şcoală. Atunci s-a auzit cuvântul: <i><b>…[iar tu, o, tinereţe,] zdrobeşte trestia şi fă-te soldat</b></i>”.</span></div><div lang="ro-RO" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: #339966;"><b><span style="color: #333333;">Atunci s-a auzit şi l</span></b><b><span style="color: #333333;">ozinca lui Rigas Feraios :</span> <span style="color: navy;"><i>"Mai bine o viaţă liberă timp de o oră,</i><i><b> </b></i></span></b></span></b></span></div><div lang="ro-RO" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: #339966;"><i><span style="color: navy;"> <i><b>D</b></i><i><b>ecât 40 de ani de sclavie şi ocnă”.</b></i></span></i></span></b></span><br />
</div><div style="text-align: center;"><br />
</div><span style="color: navy; font-size: small;"><b><span style="color: teal;"> SALUTARE ADRESATĂ STUDENŢILOR FACULTĂŢII DE TEOLOGIE DIN BUCUREŞTI (1990)</span></b></span><br />
<br />
<div style="text-align: justify;"></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b> „Aceşti copii, pe care îi vedeţi, sunt din România şi s-au luptat pe străzile din Bucureşti. Au căzut trupuri, pentru ca regimul ateu care a dominat timp de 45 de ani să fie biruit.</b><b>Regimul ateu a căzut, iar acum trăieşte şi împărăţeşte în România, trăieşte şi împărăţeşte în Cehoslovacia, trăieşte şi împărăţeşte în Rusia HRISTOS!; pe Care, copii ai elinilor şi ai românilor, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii”. </b></span></div><div style="text-align: justify;"><br />
</div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b> </b></span> </div><div style="text-align: center;"><span style="color: navy; font-size: small;"><b> </b></span> </div><div style="text-align: center;"><span style="color: navy; font-size: small;"><b>Respectabilul şi luptătorul ierarh ortodox dă binecuvântare pentru traduc</b><b>erea cărţilor sale în româneşte: </b></span></div><div style="text-align: center;"><span style="color: navy; font-size: small;"><b> </b></span> </div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"> „Semănăm cuvântul lui Dumnezeu şi scris, şi oral şi prin radio. Şi acest cuvânt nu cade doar în inimile neroditoare, ci şi în inimi roditoare <i><b>care aduc roadă multă</b></i>.</span></div><div style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;">Mă bucur că vor fi traduse în româneşte cărţile pe care le-am tipărit, cum s-au tradus şi în engleză şi în alte limbi. Lucrul acesta mă mângâie: pentru că, dacă voi, elinii, nu le citiţi, le vor citi fraţii noştri români”. </span><br />
<br />
<div style="color: #cc0000; text-align: center;"><span style="font-size: small;"> *****</span><br />
</div></div><div lang="ro-RO" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: #339966;"><i> </i></span></b></span> </div><div lang="ro-RO" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: #339966;"><b><span style="color: #3366ff;">ÎN LOC DE BIOGRAFIE</span></b></span></b></span><br />
<span style="font-size: small;"><b><span style="color: #339966;"><b><span style="color: #3366ff;"> </span></b></span></b></span> </div><span style="font-size: small;"><br />
</span><br />
<div style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: teal;">CÂTEVA MOMENTE IMPORTANTE DIN VIAŢA NEVOITORULUI </span></b></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: teal;">EPISCOP ORTODOX DE FLORINA, PĂRINTELE AUGUSTIN KANDIOTIS</span></b></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: teal;"> </span></b></span></div><div style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span style="color: teal;"><a href="http://acvila30.files.wordpress.com/2010/04/augustin-kandiotis.jpg"><img alt="" class="aligncenter size-full wp-image-2929" height="181" src="http://acvila30.files.wordpress.com/2010/04/augustin-kandiotis.jpg" title="Augustin Kandiotis" width="200" /></a></span></b><b><span style="color: teal;"> </span></b></span></div><div style="text-align: justify;"><br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1907: Se naşte în Levkes – Paros. Părinţii săi: Nicolae (mic comerciant) şi Sofia (învăţătoare). Este botezat Andrei. </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1915-1925: Bursier la Gimnaziul din Siros. Termină cu nota 10 (cu calificativul „excelent, foarte bine”). </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1925: Se înscrie la Facultatea de Teologie a Universităţii din Atena.</span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1929 (decembrie): Ia examenul de licenţă cu 10. </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1929-1934: Locuieşte cu mama sa în Io din Ciclade pentru studiu şi reculegere şi pentru a preda la şcoala primară.</span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1934 (decembrie): Într-o zi ploioasă, în timp ce merge cu capul plecat, vede căzut jos un mic plic poştal. Se apleacă şi-l ia din noroaie. Uimirea lui este mare, când vede că plicul este chiar pentru el (evident căzuse din greşeală din mâinile bătrânului poştaş din insulă). Deschide şi citeşte. Mitropolitul Ierotheos de Etolo- Akarnania îl cheamă să meargă în Mesolonghi şi să ocupe postul de secretar al Mitropoliei. Această întâmplare o percepe ca pe o chemare a lui Dumnezeu şi i se supune neîntârziat. </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1934 (Naşterea Domnului): Andrei Kandiotis (al lui Nicolae) este unicul călător spre Pireu, pe nava goală, iar căpitanul se nedumereşte.</span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1934-1941: Ocupă postul de protosinghel în Mitropolia de Etolo–Akarnania. Ţine prima sa predică în Mesolonghi.</span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1935: Devine monah şi primeşte numele Augustin. Este hirotonit diacon de către mitropolitul Ierotheos de Akarnania. </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1941: Se transferă în Mitropolia Ioanninelor şi slujeşte ca predicator.</span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1941 (Naşterea Domnului): În faţa ocupanţilor italieni şi în prezenţa mitropolitului Spiridon Vlahos al Ioanninelor, ulterior arhiepiscop al Atenelor, predică din amvon cu mult patriotism. Italienii, deranjaţi, emit pe numele lui un ordin de arestare. Episcopul, pentru a-l ocroti, nu-i mai permite să predice. Atunci, văzând că şederea sa în Ioannina e de prisos, predicatorul îşi lasă mama acolo şi pleacă pe timp de iarnă. Italienii nu-l găsesc în asaltul asupra casei lui, dar o arestează pe bătrâna lui mamă.</span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1942: Vine în Macedonia. În Iannitsa află de la poliţia elină despre ordinul de arestare pe care l-au emis italienii. </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1942: În Iannitsa, Mitropolitul Panteleimon de Edessa şi Pelli îl hirotoneşte preot. </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1942: Se transferă în Mitropolia Tesalonicului şi de acolo este detaşat succesiv în Kilkis, Veria, Edessa şi Florina. </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">În Florina îl mustră din amvon pe mitropolitul său Vasilie, pentru că locuia în Atena şi venea în eparhie doar de Crăciun şi de Paşti, iar în episcopie propaganda făcea ravagii. Mitropolitul îl informează telefonic şi îi trimite destituirea telegrafic. Însă prin îndepărtarea din Florina, Dumnezeu îl salvează pe predicatorul Augustin de un alt mare rău. Ocupanţii germani arestează zece patrioţi şi îi spânzură în afara satului Proti-Florina; dacă ar mai fi rămas, ar fi fost între cei spânzuraţi. </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1943-1945: Se transferă în Kozanis. Episcopul de Kozanis, Ioachim Apostolidis, se retrage în munţi. Satele sunt arse de către nemţi şi poporul aleargă în oraş. Foamea şi moartea bat la uşă. În acel moment dificil, predicatorul Augustin apare ca un înger al lui Dumnezeu şi salvează oraşul. Face o cantină (era război), care oferă până la 8 150 de porţii de mâncare pe zi. Este o minune pe care el însuşi o atribuie Sfântului Nicolae, ocrotitorul oraşului Kozanis. Nemţii îl condamnă de multe ori pentru a fi executat, însă Dumnezeu îl apără.</span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1945-1947: Se transferă în Mitropolia Grevenelor. </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1947-1950: Se înrolează ca preot militar şi predicator şi slujeşte în al doilea corp de armată cu sediul în Kozanis. </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1949: Din amvonul bisericii militare Sfântul Atanasie din Kozanis, în prezenţa autorităţilor, interzice cântarea Polihroniului („Mulţi ani trăiască…”) pentru regele Pavlos, care pe atunci era atotputernic. În predica sa îl numeşte nu „preabinecredincios”, cum se spunea în Polihroniu, ci „preanecredincios”, şi îl mustră pentru că a semnat un decret, prin care masoneria era prezentată ca un aşezământ filantropic şi ar fi trebuit să fie susţinută chiar şi de către sfintele biserici şi mănăstiri. Această voce curajoasă din poziţia preotului militar a însemnat începutul unei noi prigoane şi peripeţii pentru predicatorul Augustin. În cele din urmă, regele îşi recunoaşte greşeala şi îşi retrage semnătura de pe decretul filomasonic şi încetează orice prigoană a predicatorului.</span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1950-1951: Se transferă în Mitropolia de Karistia cu sediul la Kimi-Evvoia.</span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1951-1967: Arhiepiscopul Spiridon Vlahos îl numeşte predicator al Arhiepiscopiei Atenelor. Pentru predicator această perioadă este un timp de mare activitate duhovnicească şi de lupte, dar şi de prigoane şi peripeţii.</span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1964: Se internează la spitalul „Evanghelismos” din Atena pentru o operaţie. Se infectează şi ajunge în pragul morţii. Cler, mănăstiri şi poporul credincios se roagă. Medicii, în ciuda tuturor încercărilor, îşi ridică mâinile şi spun că doar o minune poate să-l salveze. Prevăd până şi ora morţii şi „ultima” noapte critică, trimiţând un medic tânăr ca să rămână alături de el până la apropiatul sfârşitul. Are loc însă minunea. Ora, care de către medici a fost indicată ca oră a morţii, a fost ora în care temperatura foarte ridicată a scăzut brusc şi a început ameliorarea. După 60 de zile de îngrijire medicală iese din spital. El însuşi se uimeşte cu teamă: „Dumnezeul meu, de ce îmi prelungeşti viaţa? Ce-mi pregăteşti?” </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1965: Sfântul Sinod îi interzice să predice în toată ţara, deoarece îi mustră pe unii mitropoliţi din cauza smintelilor şi luptă împotriva mutărilor de episcopi, pe care Sfintele Canoane le interzic. Poporul se revoltă şi presa întreagă, cu majoritatea parlamentară şi guvernamentală şi opoziţia, trec de partea lui. Ierarhia, văzând reacţiile, este nevoită să-şi retragă în grabă interdicţia.</span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1967 (mai): Are loc neaşteptatul: „Soarele răsare – cum zice el însuşi – de la Apus!” Incomodul predicator care a fost continuu sub prigoane din cauza mustrărilor pe care le făcea, este avansat ca episcop şi ales mitropolit de Florina. </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">1967-2000: Slujeşte cu toate sacrificiile timp de 30 de ani mitropolia (de frontieră) din Florina şi demisionează în anul 2000. </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">2010: Împlineşte 10 ani de la ieşirea din slujirea activă. Astăzi străbate al 104-lea an al vârstei sale. </span></li><br />
<br />
<br />
<li><span style="color: #333333; font-size: small;">Merge la biserică în <i>Sfânta Mănăstire a Sfântului Augustin, episcopul Hypponei, din Florina</i>, care este ultima ctitorie a arhieriei sale şi oferă credincioşilor binecuvântarea Sa.</span></li><br />
<br />
<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: right;"><span style="font-size: small;"><b>Arhimandrit Lavrentios Gratsias<br />
<span style="color: #333333;">ὁδ. Βασ. Γεωργίου 10<br />
53100, Florina</span></b></span><span style="color: #333333; font-size: small;"> </span></div><div lang="ro-RO" style="text-align: justify;"><span style="color: #333333; font-size: small;"> </span></div><div lang="ro-RO" style="text-align: justify;"><span style="color: #333333; font-size: small;"><b> </b></span> </div><span style="font-size: small;"><br />
</span><br />
<span style="font-size: small;"><br />
</span></div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-24117279907288102302010-04-17T12:59:00.001-07:002010-04-17T12:59:05.123-07:00HRISTOS ÎN CENTRUL UMANITĂŢII - Omilie la Duminica Mironosiţelor<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">Omilie a Mitropolitului Augustin de Florina<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO"> <span style="color: navy;">la</span><span style="color: red;"> Duminica Mironosiţelor<o:p></o:p></span></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: #333333;">(Marcu 15, 43 – 16, 8)<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S8oSrwUgmSI/AAAAAAAABN4/yfL--d2T32s/s1600/DumMironositelor.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S8oSrwUgmSI/AAAAAAAABN4/yfL--d2T32s/s320/DumMironositelor.jpg" /></a><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO"><o:p> </o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: blue;">HRISTOS ÎN CENTRUL UMANITĂŢII<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Iubiţii mei, religia noastră nu este o poveste, o minciună. Este unicul adevăr în lume. Nu o zicem noi; o demonstrează faptele, istoria celor douăzeci de veacuri. Este arborele pe care nu l-a sădit omul, ci Dumnezeu. Şi tot arborele pe care îl va sădi Dumnezeu, toţi dracii nu vor putea să-l dezrădăcineze. Îşi vor rupe securile de el, dar rădăcina lui rămâne nedezrădăcinată.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: navy;">Religia noastră este adevărată, pentru că Cel care a întemeiat-o nu este doar un om mare, ca atâţia alţii. Este adevăratul Dumnezeu.</span></b> Că este Dumnezeu o demonstrează şi o strigă nesfârşitele Lui minuni, sfânta Lui vieţuire, învăţătura Lui neîntrecută şi, în sfârşit, faptul că într-adevăr a înviat din mormânt. <b><span style="font-weight: normal;">Pe Charos (personificare a morţii)</span></b> nimeni n-a putut să-l învingă, nici bogatul, nici omul de ştiinţă, nici generalul, nici împăratul.<b><span style="font-weight: normal;"> Cu Charos</span></b> s-a luptat şi l-a biruit numai Hristos. El este adevăratul Dumnezeu. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b>Dar dacă este adevăratul Dumnezeu, veţi întreba, de ce nu cred toţi în El?</b> N-ar trebui să existe niciun necredincios. Cu toate acestea, de când S-a născut şi a ieşit în viaţa publică până când a fost răstignit şi a înviat, lumea s-a împărţit în privinţa Lui.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: blue;">***<o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Într-adevăr, oamenii s-au despărţit în două tabere. Unii Îl urăsc pe Hristos ca pe nimic altceva, iar alţii Îl adoră. Unii sunt de partea Lui, iar alţii împotriva Lui. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Cina L-a urât? L-a urât Irod. Doar ce S-a născut Hristos în paiele staulului, acesta s-a tulburat şi şi-a ascuţit săbiile ca să-L ucidă. L-au invidiat apoi fariseii şi cărturarii. Ana şi Caiafa - arhiereii. În cele din urmă, Pilat L-a nedreptăţit, iar soldaţii romani L-au răstignit. Toţi aceştia L-au urât.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Şi cine L-a iubit? Cei smeriţi ai pământului. Ciobanii, care îşi păzeau noaptea în Bethleem oile şi ascultau preadulcea cântare a îngerilor: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu şi pe pământ pace, între oameni bunăvoire” (Luca 2, 14). Şi până astăzi astfel de oameni Îl iubesc. Pe munţii înalţi din Pind am cunoscut ciobani, care nu puteau să meargă la biserică, dar <b><span style="font-weight: normal;">îndată ce auzeau</span></b> bătând clopotul de departe, îi vedeam îngenunchind în paraclise şi udând pământul cu lacrimi. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> L-au iubit şi oamenii trudei, oamenii muncitori, care se ostenesc şi lucrează pământul. L-au iubit mai ales pescarii Galileii, care îşi aruncau noaptea mrejele, ca să prindă peşte şi să-şi întreţină familiile. Aceştia au crezut în El şi L-au urmat. Şi până astăzi, mai mult decât păstorii şi plugarii, cred în El cei care lucrează pe mare, navigatorii care plutesc pe mările sălbatice. Rar vei găsi un navigator necredincios şi ateu. În faţa valurilor uriaşe, acolo în Oceanul Atlantic, când furtuna se înteţeşte, ateismul dispare. Toţi zic: „Preasfântă Stăpână...”, „Doamne Iisuse Hristoase...”; toţi au pe navele lor icoana Sfântului Nicolae, icoana Maicii Domnului, icoana lui Hristos.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Aşadar, L-au iubit păstorii şi oamenii muncitori. L-au iubit încă, mai mult decât aceştia, - cine? Copiii. O, nevinovaţii copii! Cum Îl vedeau şi Îl auzeau pe Hristos, alergau după El precum mieluşeii după oaie. Hristos îi lua în braţele Lui şi îi binecuvânta. Copiii erau întotdeauna lângă El. Desigur, în ziua Stâlpărilor (Floriilor), copiii au luat ramuri în mâini şi au cântat şi L-au lăudat pe Hristos. Lucrul acesta a provocat răutatea căpeteniilor. Văzând copiii şi lumea <b><span style="font-weight: normal;">aclamându-L,</span></b> au spus lui Hristos: Spune-le să tacă. Şi atunci El le-a răspuns: Dacă aceştia vor tăcea, pietrele vor striga (Luca 19, 40).<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Repet, <b><span style="color: navy;">L-au iubit ciobanii, oamenii muncitori, corăbierii, copiii nevinovaţi. L-au iubit – o treaptă mai sus – cine?</span></b> Strigă Evanghelia de astăzi – ce să facem, acesta este adevărul. <b><span style="color: navy;">Mai presus chiar decât cei doisprezece ucenici L-au iubit pe Hristos </span><span style="color: #3366ff;">femeile.</span></b> Care femei? Nu femeile <b><span style="font-weight: normal;">la modă</span></b>, care dansau în palatele lui Irod îmbrăcate în mătase, în lux şi în <b><span style="font-weight: normal;">fast</span></b>. Nu <b><span style="font-weight: normal;">liliecii </span></b>diavolului cum sunt cele care acum îşi fac cuib în <b><span style="font-weight: normal;">cluburile de distracţie</span></b>. Nu acestea, alte femei. Slavă lui Dumnezeu, există întotdeauna. Sunt <b><span style="font-weight: normal;">gospodinele,</span></b> mamele care au născut şi au crescut copii şi ştiu ce înseamnă viaţa.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: navy;">Pe Hristos L-au iubit în principal femeile, care - zice Evanghelia de astăzi – se numeau</span> <span style="color: red;">mironosiţe</span>.</b> Acestea, pe când încă era noapte şi nimeni nu îndrăznea să iasă afară din casă, în timp ce mormântul lui Hristos era păzit de soldaţii Romei, nu s-au temut nici de întunecimile nopţii, nici de soldaţii romani, nici de cărturari şi farisei. Ca şi cum aveau aripi la picioare – ele nu mai erau femei de acum, erau îngeri şi arhangheli – , au ajuns acolo unde era îngropat Hristos şi au adus preţioasele lor daruri, mirurile. <b>Şi până astăzi religia – să spunem şi asta – se întemeiază pe inima femeii.</b> Mergeţi în orice biserică, la sate şi la oraşe. Veţi vedea că <b><span style="color: navy;">cea mai mare parte a adunării bisericeşti e alcătuită din femei. </span><span style="color: #333333;">Ele merg la biserică, postesc, se spovedesc, se împărtăşesc. </span><span style="color: navy;">Bărbaţii sunt aspri ca Irod. </span><span style="color: #333333;">Ca Ana şi Caiafa.</span><span style="color: navy;"> Nicio femeie nu vedem în Evanghelie să-L fi trădat pe Hristos, niciuna nu L-a răstignit, niciuna nu L-a hulit. </span></b>Bărbaţii au făcut toate acestea. Bărbat a fost vânzătorul, bărbat cel care s-a lepădat de El, bărbaţi cei care L-au pironit. <b><span style="color: navy;">Femeile au fost întotdeauna lângă Hristos. Şi vor rămâne până la sfârşit.</span></b> <b><span style="color: #333333;">Dacă lumea s-ar schimba şi L-ar părăsi toţi pe Hristos, lângă El va rămâne pururea mămica Lui, femeia, sfânta femeie. Aceasta este religia noastră, iubiţilor.<o:p></o:p></span></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> V-am spus categorii de oameni care L-au iubit pe Hristos: sunt ciobanii, oamenii muncitori, care lucrează pe pământ şi pe mare, copiii, femeile purtătoare de miruri. Şi doar aceştia? <b><span style="color: #333333;">L-au iubit până şi sălbaticii. Oameni </span></b><b><span style="color: #333333; font-weight: normal;">neciopliţi</span></b><b><span style="color: #333333;">, care nu au urmat şcoli şi universităţi, nu au învăţat carte, care au trăit în </span></b><b><span style="color: #333333; font-weight: normal;">asperitate </span></b><b><span style="color: #333333;">şi au fost învăţaţi cu crima şi </span></b><b><span style="color: #333333; font-weight: normal;">omorul</span></b><b><span style="color: #333333;">.</span></b> Un exemplu grăitor este <b><span style="color: #333333;">Sfântul Hristofor</span></b>, care este sărbătorit pe 9 mai. Era ca un copac sălbatic, pe care Hristos l-<b><span style="font-weight: normal;">a altoit</span></b> şi l-a făcut copac de livadă. Aparţinea unei familii de antropofagi. Era un gigant, înalt de doi metri şi jumătate, cu braţe şi <b><span style="font-weight: normal;">pumni </span></b>viguroşi. Un împărat îl luase în garda sa de corp. Într-o zi însă a văzut pe împărat tremurând în faţa unui vrăjitor, care lucra cu diavolul. Aşadar, îl lasă pe împărat şi se duce să-l slujească pe vrăjitor, pe care îl considera mai puternic. Însă mai târziu, trecând printr-o biserică, l-a văzut şi pe vrăjitor paralizând în faţa puterii lui Hristos. Atunci l-a lăsat şi pe vrăjitor şi a căutat să-I slujească lui Hristos. A crezut, s-a pocăit, s-a mărturisit, s-a botezat, a devenit creştin şi a primit numele de Hristofor. A trăit o viaţă îmbunătăţită, virtuoasă, a făcut minuni, iar în cele din urmă a devenit martir pentru Hristos.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: blue;">***<o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Poate că cineva va spune că acestea s-au întâmplat în alte timpuri, „în vremea aceea”. Greşit. Şi astăzi, iubiţii mei, vedem că cred în Hristos băştinaşii din Africa şi din Asia. Sălbatici, care mănâncă oameni, primesc predica şi se botează în numele lui Hristos. Misionari aleşi, copii luminaţi, ajung acolo mişcaţi nu de bani, ci de dragostea de a lumina pe cei din întuneric. Se expun la pericole, în <b><span style="font-weight: normal;">condiţii nefavorabile, </span></b>şi mulţi se sacrifică. Propovăduiesc Evanghelia, iar atunci când sălbaticii aud de Hristos, de multe ori plâng. Se fac creştini mai buni decât noi. <b>Şi <span style="color: blue;">există teama ca Ortodoxia să plece de la noi „civilizaţii” şi să se ducă la sălbatici.</span><o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO"> <span style="color: red;">Slavă Ţie, Hristoase, acum şi pururea şi în vecii vecilor! Stelele vor cădea, soarele se va întuneca, lumea se va întoarce cu susul în jos, dar Hristos va rămâne. Toate strigă: Acesta este adevăratul Dumnezeu. <o:p></o:p></span></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: #333333;">Copii care mă ascultaţi, iubiţi-L pe Hristos mai mult decât pe părinţii voştri. Femei care mă ascultaţi, iubiţi-L pe Hristos mai mult decât pe bărbaţii voştri. Bărbaţi care mă ascultaţi, iubiţi-L pe Hristos mai mult decât pe femeile voastre. Toţi să iubim pe Hristos mai presus de toate. Pentru că Hristos nu a murit. Trăieşte şi împărăţeşte în veci. Lui fie slava şi stăpânirea în vecii vecilor. Amin. <o:p></o:p></span></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO">+ Episcopul Augustin<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">(Omilie a Mitropolitului de Florina, părintele Augustin Kandiotis,<o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">în Sfânta Biserică a Sfântului Hristofor - Eordeea, 9-5-1976)<o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">(traducere din elină: <b><span style="color: #333333;">monahul Leontie</span></b>)<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-59333987279398427912010-04-16T15:03:00.001-07:002010-04-16T15:03:14.847-07:00Cuviosul Nicodim s-a arătat celui care a furat moaștele sale<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: red;">Cel care a făcut păcatul ierosiliei<o:p></o:p> l-a văzut pe Cuviosul Nicodim<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: red;"> şi a întors mănăstirii sfintele moaşte</span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: red;"><o:p></o:p></span></b></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S8jeMk5oIUI/AAAAAAAABNY/iy7733V0AH4/s1600/Cuv+Nicodim.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="http://1.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S8jeMk5oIUI/AAAAAAAABNY/iy7733V0AH4/s320/Cuv+Nicodim.jpg" /></a></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Într-o atmosferă de umilinţă şi de emoţie, ieri, joi,15 aprilie 2010, părinţii Sfintei Chinovii a Cuviosului Nicodim au primit sfintele moaşte ce fuseseră furate pe 15 martie 2010. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b>Omul care a furat sfintele moaşte l-a văzut viu pe Sfântul Nicodim de patru ori, iar sfântul îi spunea: <span style="color: navy;">„Copilul meu, du-mă acasă de unde m-ai luat, destul m-ai necăjit”.</span></b> Zguduit, a alergat imediat şi a găsit un preot din mitropolia vecină, căruia i s-a mărturisit cu suspine şi lacrimi, spunând: „Am păcătuit, părinte, făcând ierosilie” şi i-a încredinţat sfintele moaşte. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Preotul respectiv a preluat sfintele moaşte ale sfântului şi mişcat le-a dus imediat în Sfânta Mănăstire a Cuviosului Nicodim. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Demn de semnalat este că toate cele menţionate mai sus se cuprind în declaraţia pe care a dat-o preotul în faţa poliţiei.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> De asemenea, de menţionat că autorul a spus că în curând îl va vizita pe egumenul mănăstirii pentru a-şi cere iertare. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Aşadar, astăzi, 17 aprilie, la orele 6 după amiază, se va săvârşi primirea oficială a sfintelor moaşte şi vecernie panegirică (praznicală). Sfintele moaşte vor fi expuse spre închinarea credincioşilor. </span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">(trad. <span style="color: #444444;">monahul Leontie</span>; sursa: <a href="http://impantokratoros.gr/295A54E3.el.aspx">http://impantokratoros.gr/295A54E3.el.aspx</a>)<o:p></o:p></span></span></div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-56626689243247412772010-04-15T01:39:00.001-07:002010-04-15T01:39:27.840-07:00Măn. Zografu (Athos) : Epistola de semnare a Mărturisirii de Credinţă<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">Sfânta Mănăstire Zografu din Sfântul Munte </span></b><b><span lang="RO" style="color: #333399;">–<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><a href="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S8bQi-80jEI/AAAAAAAABNQ/2MpYXRHD2hE/s1600/Zograf_Monastery.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="150" src="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S8bQi-80jEI/AAAAAAAABNQ/2MpYXRHD2hE/s200/Zograf_Monastery.jpg" width="200" /></a><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: #333399;"><o:p> </o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: red;"> Epistola de semnare a Mărturisirii de Credinţă</span></b><b><span lang="RO" style="color: navy;"><o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Sfânta Mănăstire Zografu,<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Sfântul Munte Athos <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: #333333;">Către Sinaxa clericilor şi monahilor ortodocşi din Tesalonic<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">În Sfânta Mănăstire Zografu, <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">30.03.2010<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Cinstiţi şi iubiţi în Hristos Părinţi şi fraţi,<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Prin prezenta noastră scrisoare mănăstirească, întărită cu pecetea şi semnătura noastră, ne exprimăm călduroasele mulţumiri pentru <b><i><span style="color: navy;">„Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului”</span></i></b>, pe care aţi trimis-o Sfintei noastre Mănăstiri. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Mărturisim că obştea Mănăstirii noastre împărtăşeşte deopotrivă îndreptăţita Voastră nelinişte pentru cultivarea şi răspândirea sistematică a ecumenismului. De aceea, încheind cu multă dragoste în Domnul, semnăm această Mărturisire cu simţăminte de responsabilitate.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">Egumenul Sfintei Mănăstiri Zografu, Arhim. Ambrozie şi fraţii în Hristos, cei dimpreună cu mine. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.5in;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center; text-indent: 0.5in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">(traducere: <b><span style="color: #333333;">I.F</span></b>., sursa: <span style="color: #333333;">http://impantokratoros.gr/ieramonhzwgrafou-omologipistews.el.aspx</span>)<o:p></o:p></span></span></div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-52774719081726534642010-04-15T01:29:00.001-07:002010-04-15T01:29:02.903-07:00Mitropolia Pireu : COMUNICAT DE PRESĂ<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy; font-family: "Times New Roman"; line-height: 115%;">SFÂNTA MITROPOLIE DE PIREU,<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman"; line-height: 115%;"> <b><span style="color: navy;">BIROUL DE PRESĂ ŞI RELAŢII CU PUBLICUL<o:p></o:p></span></b></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: Tahoma; line-height: 115%;">Ἀ</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman"; line-height: 115%;">κτή Θεμιστοκλέους 190, 185 39 ΠΕΙΡΑΙΕΥΣ, Τηλ. +30 210 4514833 (</span><span lang="RO" style="font-family: Tahoma; line-height: 115%;">ἐ</span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman"; line-height: 115%;">σωτ. 19) Fax +310 210 4528332</span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman"; line-height: 115%;"><o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: red; font-family: "Times New Roman"; line-height: 115%;">COMUNICAT DE PRESĂ<o:p></o:p></span></b></span></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman"; line-height: 115%;">Sfânta Mitropolie de Pireu organizează miercuri, 28 aprilie a.c., la orele 4:30 PM în Staţia Păcii şi Prieteniei, N. Faliro, Pireu (Sala ”Melina Mercury”), cu intrare liberă, Conferinţa cu problematică teologică, conform programului anexat, cu tema de interes pan-creştin: <b><span style="color: red;">”Primat” – Sinodalitatea şi Unitatea Bisericii</span></b><span style="color: red;">.</span><o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman"; line-height: 115%;">Vor conferenţia: <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">1.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">ÎPS Serafim, Mitropolit de Pireu – <b>”Papismul ca problemă eclesiologică ”<o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">2.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">Ierom. Luca Grigoriatul – <b>”Privilegiile de onoare şi Unitatea Bisericii în primul mileniu”</b><o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">3.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">Protopresbiter Gheorghios Metallinos, profesor al Universităţii din Atena – <b>”Încercări unioniste după schismă”<o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">4.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">Protopresbiter Theodoros Zissis, profesor al Universităţii din Tesalonic – <b>”Uniaţia ca model al unei false unităţi. Limitele diversităţii în raport cu Unitatea”<o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">5.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">Preotul Anastasios Gotzopoulos – <b>”Evaluare canonică a primatului papal”<o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">6.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">Dimitrios Tselenghidis, profesor al Universităţii din Tesalonic – <b>”Funcţionarea unităţii Bisericii. Eronatele presupoziţii teologice ale primatului papal ”<o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="line-height: normal; margin: 0in 0in 0.0001pt 0.5in; text-align: justify; text-indent: -0.25in;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">7.<span style="font-family: "Times New Roman"; font-size-adjust: none; font-stretch: normal; font-style: normal; font-variant: normal; font-weight: normal; line-height: normal;"> </span></span></b><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman";">Aristidis Papadakis, profesor al Universităţii din Maryland, USA – <b>”Evoluţia primatului papal (1000-1453). Evaluare istorică ”<o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="margin-left: 0.5in; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify; text-indent: 0.25in;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman"; line-height: 115%;">Prezenţa dumneavoastră va constitui o dinamizare a Adevărului Nedespărţitei noastre Biserici Ortodoxe. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman"; line-height: 115%;">DIN PARTEA SFINTEI MITROPOLII DE PIREU</span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman"; line-height: 115%;"><o:p> </o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="font-family: "Times New Roman"; line-height: 115%;">(traducere: I.F. după <b><span style="color: green;">http://aktines.blogspot.com/</span></b>)<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal"><br />
</div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-4934683468094599313.post-25832712315453416512010-04-12T14:06:00.001-07:002010-04-12T14:26:18.973-07:00NU ESTE MINCIUNĂ CREDINŢA NOASTRĂ!<div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">Omilie a Mitropolitului Augustin de Florina<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;"> la</span></b><b><span lang="RO" style="color: red;"> Duminica lui Toma<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;">(Ioan 20, 19-31)</span></b></span><br />
<a href="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S8OP4uvYohI/AAAAAAAABNI/uUPLgWvr0hc/s1600/Dum+Toma.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="142" src="http://4.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S8OP4uvYohI/AAAAAAAABNI/uUPLgWvr0hc/s200/Dum+Toma.jpg" width="200" /></a><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;"> </span></b></span><br />
<span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: navy;"><o:p></o:p></span></b></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO" style="color: red;">NU ESTE MINCIUNĂ CREDINŢA NOASTRĂ!<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Iubiţii mei, astăzi este sărbătoare. Este Duminica a doua a Paştilor sau Duminica lui Toma. Şi se numeşte <b><span style="color: #3366ff;">Duminica lui Toma</span></b>, pentru că astăzi Biserica noastră a rânduit să se citească Evanghelia care vorbeşte despre Toma. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: red;">***<o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: navy;">Ce a fost Toma?</span></b> Vreun bogat, vreun om de ştiinţă, vreo celebritate a acelor vremuri? Nimic din toate acestea. A fost un sărăcuţ analfabet. Şi totuşi a devenit cunoscut tuturor. Şi dacă oameni mari şi grozavi au fost uitaţi, el trăieşte în memoria tuturor. Ce s-o fi întâmplat? Ceva s-a schimbat în viaţa lui Toma şi sărăcuţul a devenit o mare personalitate. Ce s-a întâmplat?<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Într-o zi a auzit că-l cheamă o voce. O voce mai dulce şi decât vocea mamei, o voce care se adresează întregii lumi şi fericiţi sunt toţi aceia care o aud. Este vocea Hristosului nostru. Hristos l-a văzut pe Toma şi a observat că în el se ascunde un diamant. Diamant era dispoziţia lui cea bună. Vino cu Mine, i-a spus Hristos. Şi imediat Toma a lăsat toate şi L-a urmat. A stat lângă el trei ani. A ascultat cuvintele Lui, cuvinte care nu se mai auziseră niciodată în lume. A văzut minunile Lui, care sunt nesfârşite – nenumărate. A văzut sfântă vieţuirea Lui. În felul acesta a crezut şi a spus: Acesta este Hristos, Cel despre care vorbesc profeţiile că va veni. A crezut că Nazarineanul va zdrobi legiunile Romei, îi va izgoni pe ocupanţi, va aşeza un mare tron, va întemeia un regat, cel mai mare imperiu şi va deveni împăratul umanităţii. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Acestea credea şi era bucuros. Dar când în noaptea Marii Joi, în Ghetsimani – era şi el acolo – a văzut că-L prind pe Hristos, că-L leagă fără ca El să arate cea mai mică împotrivire, că-L duc la Anna, la Caiafa, la pretoriu, că-L pălmuiesc, Îl scuipă şi în cele din urmă Îl conduc spre Golgota şi Îl răstignesc fără a arunca <b><span style="font-weight: normal;">trăsnete</span></b> – cum ar fi putut, Toma <b><span style="font-weight: normal;">s-a nedumerit</span></b>. Când a aflat că Şi-a dat duhul, că a spus „Săvârşitu-s-a” (Ioan 19, 30), şi că L-au pus în mormânt ca pe toţi oamenii obişnuiţi, atunci a încetat să mai creadă. Minciună au fost toate, s-a gândit. A plecat, s-a dus din nou la treburile sale şi a început să se preocupe de ele ca şi mai înainte. Stătea departe de ceilalţi ucenici. Într-o zi, când s-a întâlnit cu ei, i-au spus: - Toma, ai pierdut! – Ce-am pierdut? – Am văzut pe Domnul. A înviat. S-ar fi cuvenit să fi şi tu cu noi. – Nu cred nimic. – Nu ne crezi pe noi, pe care ne cunoşti de atâţia ani? Nu primeşti mărturia noastră? – Dacă nu voi pune degetul meu în semnele lăsate de cuie în mâinile Lui şi de suliţă în coasta Lui, „nu voi crede” (Ioan 20, 26). Nu voi crede, dacă nu-L văd, spune. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> A trecut aşa o săptămână în care Toma se lupta între credinţă şi necredinţă, iar după opt zile, ucenicii – acum împreună cu Toma – erau iarăşi închişi în foişorul de sus. Deodată, „uşile fiind încuiate” (Ioan 20, 26), iată Hristos. – Toma, vino, îi zice. Toma se apropie şi pune degetul său – cum este zugrăvit în icoană – în coasta şi în mâinile lui Hristos, şi atunci strigă: <b><span style="color: navy;">„Domnul meu şi Dumnezeul meu” (Ioan 20, 29).</span></b> Aşa a încetat să mai fie necredincios, a devenit credincios şi afierosit lui Hristos.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> De atunci, Toma nu L-a mai ascuns pe Cel în care a crezut, cum din păcate facem noi. O astfel de credinţă nu are valoare. Ceea ce crezi trebuie să ai curajul să spui pretutindeni, chiar dacă te-ai afla între mii de necredincioşi. Acum, am ajuns că şi cruce ne este ruşine să facem. În Tesalonic un sărăcuţ s-a dus la un restaurant să mănânce şi a considerat de datoria lui să-şi facă cruce. Când l-au văzut ceilalţi, au început să-şi bată joc... Toma nu s-a ruşinat, între necredincioşii şi închinătorii la idoli care Îl urau pe Hristos, să-L propovăduiască. S-a dus din sat în sat, din cetate în cetate, din ţară în ţară. Zbura ca un vultur. Şi pretutindeni spunea: <b><span style="color: navy;">„Domnul meu şi Dumnezeul meu”</span></b>. Nu doar „Domnul şi Dumnezeul<b>”. Acel <span style="color: #3366ff;">„meu”</span> are o importanţă.</b> Vezi? Femeia zice „bărbatul meu”, mama zice „copilul meu”, bolnavul zice „doctorul meu”. Acest „meu” al lui Toma înseamnă că Hristos se cuvine să fie al meu, „Domnul meu şi Dumnezeul meu”. <b>Că este Domnul întregii lumi este o realitate; <span style="color: #3366ff;">dar se cuvine să fie şi al tău, să creezi o strânsă relaţie de afecţiune cu Hristos, atât de mult să Îl iubeşti. <o:p></o:p></span></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> În felul acesta, Toma a ajuns până în India. Acolo au crezut mulţi şi tot acolo el şi-a aflat moartea mucenicească. De aceea, <b>creştinii din India se numesc creştinii lui Toma.<o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: red;">***<o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: red;"> </span><span lang="RO">Acesta a fost Toma, care din necredincios a devenit credincios şi astăzi sărbătorim pipăirea lui. <b>În zilele noastre există mulţi necredincioşi.</b>O minciună, zic ei, este religia; popii îşi bat joc de oameni, <b><span style="font-weight: normal;">exploatează</span></b> poporul... Cred că în felul acesta vor şterge credinţa. Noi ce vom răspunde? Vom aminti câteva lucruri simple. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: red;">1. Apa.</span></b><span style="color: red;"> </span>Omule nemulţumitor, bei apă? Te-ai gândit cine dăruieşte apa? Dacă vor seca izvoarele, vom cere apă. În anii de demult oamenii credeau. Am observat: înainte de a bea apă, îşi făceau semnul crucii. <b>Aţi văzut acum pe cineva ca înainte de a bea apă să-şi facă cruce? Nimic!</b> <b><span style="font-weight: normal;">Cu înghiţitura </span></b>în gură şi-L înjură pe Hristos. În timp ce păsărica bea apă şi îşi înalţă căpşorul ei la cer ca şi cum ar spune: „Hristoase, Îţi mulţumesc”. <b>Tu de ce nu crezi?</b><o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: red;">2. Soarele.</span></b><span style="color: red;"> </span>Auzi colo, zic unii, „prin uşile încuiate” să intre Hristos? Este de necrezut, inadmisibil... De necrezut? Când eram la şcoală, bunul nostru profesor ne spunea: Dezlegaţi enigma: „Îmi încui căsuţa şi hoţul este înăuntru”. Cine este hoţul? Ne întrebam unul pe altul şi acasă pe părinţi. Care era răspunsul? Soarele! Acesta trece prin geamuri fără să le spargă şi este în casă. Deci şi soarele strigă: „Hristos a înviat!”.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: red;">3. Aerul.</span></b><span style="color: red;"> </span>Casa este închisă, dar aerul tot intră. Cum? Printr-o <b><span style="font-weight: normal;">crăpătură</span></b>. O găurică să găsească, trece şi ajunge până în cele mai de jos ale pământului. Aşadar, cel care a făcut aerul şi soarele, n-ar fi putut El însuşi să intre „prin uşile încuiate”? <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: red;">4. Copacii.</span></b><span style="color: red;"> </span>Iarna sunt goi – uscaţi, dar primăvara? „Astăzi primăvara miresmuieşte” (Exapostilarie la Duminica lui Toma). Fiecare frunză care iese, fiecare floare, fiecare fruct, toate strigă „Hristos a înviat!”.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: red;">5. Iată şi sămânţa.</span></b> Plugarul o îngroapă în <b><span style="font-weight: normal;">brazdă</span></b> precum groparul pe cel mort. Sămânţa putrezeşte, şi după aceea înviază şi răsare. De fiecare dată când încolţeşte un <b><span style="font-weight: normal;">spic </span></b>– o <b><span style="font-weight: normal;">tulpină</span></b>, zice „Hristos a înviat”. <b>Tu te îndoieşti?<o:p></o:p></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: red;">6. Oul pe care îl împărţim de Paşti.</span></b><span style="color: red;"> </span>Are o importanţă. De ce? În ou este îngropat, închis ca într-un mormânt cu placă de marmură, un puişor. Cloşca îl încălzeşte şi apoi - după 40 de zile - iată-l, cu <b><span style="font-weight: normal;">cioculeţul </span></b>lui sparge <b><span style="font-weight: normal;">coaja</span></b>; doar ce iese afară, e ca şi cum ar cânta </span><b><span lang="RO" style="font-family: "Palatino Linotype"; font-weight: normal;">ciripi </span></b><span lang="RO">„Hristos a înviat”.<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> <b><span style="color: red;">7. În </span></b><b><span style="color: red; font-weight: normal;">sfârşit, r</span></b><b><span style="color: red;">adioul şi televizorul.</span></b><span style="color: red;"> </span><b><span style="font-weight: normal;">Toate sunt închise, dar numai printr-un buton casa se umple de voci şi de imagini de la marginile pământului. Cum se întâmplă, ce zice ştiinţa? Există aşa-numitele unde hertziene, cărora Dumnezeu le-a dat puterea de a aduce toate acestea în casă. Aşadar, zidirile pot să se mişte astfel, iar Creatorul nu poate? </span></b><o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO" style="color: red;">***<o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Nu ascultaţi, fraţii mei, balivernele aşa-zişilor învăţaţi şi analfabeţilor. <b><span style="color: #3366ff;">Să credeţi în Hristos precum strămoşii noştri, cu credinţă adâncă. Închideţi-vă urechile în faţa ateismului şi necredinţei. Păstraţi adânc în voi credinţa. Să spuneţi şi voi ca şi Toma: </span><span style="color: red;">„Domnul meu şi Dumnezeul meu”.</span><span style="color: #3366ff;"> Nu vă temeţi, nu vă împuţinaţi deloc.<o:p></o:p></span></b></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Dar credinţa voastră să nu fie moartă. Sfânta Scriptură spune: „Credinţa, dacă nu are fapte, este moartă” (Iacov 2, 17). <b><span style="color: red;">Credinţa voastră să fie vie. Să arătaţi pretutindeni că credeţi. Să arătaţi cu faptele.</span></b> Aceasta înseamnă: În viaţa voastră nicio blasfemie, nicio înjurătură, niciun furt, niciun adulter, nicio desfrânare, niciun divorţ. Să împărăţească Hristos în casele voastre, în familiile voastre, în copiii voştri, peste tot. <o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO"> Vă voi spune un cuvânt, ascultaţi-mă. <b><span style="color: red;">Cred.</span></b> Dacă n-aş fi crezut, aş fi rupt toiagul acesta pe care-l ţin şi m-aş fi făcut un meseriaş. Dar cred în Hristos, toate sunt minciuni, un singur lucru este adevărat. Sub stele nu există altul decât Iisus Hristos, pe Care copii ai elinilor, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii. Amin.<o:p></o:p></span></span></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S8OLLasHEWI/AAAAAAAABNA/SfVDOnHzArk/s1600/Augustin+al+Florinei.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="200" src="http://2.bp.blogspot.com/_nQp-orDWXhA/S8OLLasHEWI/AAAAAAAABNA/SfVDOnHzArk/s200/Augustin+al+Florinei.jpg" width="158" /></a></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><b><span lang="RO">+ Episcopul Augustin<o:p></o:p></span></b></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">(Omilie a Mitropolitului de Florina, părintele Augustin Kandiotis,<o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">în Sfânta Biserică a Sfântului Toma Zervis – Edessa, 7-5-1989)<o:p></o:p></span></span></div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><br />
</div><div align="center" class="MsoNormal" style="text-align: center;"><span style="font-size: small;"><span lang="RO">(traducere din elină: <b><span style="color: #333333;">monahul Leontie</span></b>)<o:p></o:p></span></span></div><div class="MsoNormal" style="text-align: justify;"><br />
</div>Orthodox Christianhttp://www.blogger.com/profile/11989786948023706047noreply@blogger.com0